Dezinformarea și alegerile din Republica Moldova

Dezinformarea și tentativele de manipulare a electoratului au o tradiție în Republica Moldova. Cea mai cunoscută narațiune dezinformatoare folosită în timpul alegerilor prezidențiale din 2016 în Republica Moldova se referea la 30 000 de sirieni. Oponenții candidatei pro-europene Maia Sandu au susținut că aceasta ar fi promis cancelarului Germaniei de la acea vreme, Angela Merkel, că, dacă va câștiga alegerile, va accepta refugiați sirieni. În schimb, Sandu a pierdut în fața socialistului pro-rus Igor Dodon, al cărui partid a folosit narațiunea „sirienii” atât în materiale electorale cât și la televizor. Narațiunea a fost răspândită și de zeci de site-uri și conturi de rețele sociale.

Alegerile prezidențiale din 2020…

Patru ani mai târziu, când Maia Sandu și Igor Dodon s-au confruntat din nou în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, problema „imigranților” era deja răsuflată. În schimb, stereotipuri legate de femei și de comunitatea LGBTI au fost combinate cu narațiuni despre Maia Sandu care ar fi dorit să vândă pământ străinilor (consultați raportul Supravegherea alegerilor din Republica Moldova al NDI).

Dezinformarea locală a fost sprijinită de la Moscova. Mass-media rusă de stat și oficiali de la Kremlin au acuzat constant UE și SUA că ar fi intervenit în afacerile interne ale Republicii Moldova. Filialele din Republicii Moldova ale organizațiilor de mass-media deținute de Rusia, precum Komsomolskaya Pravda.md, au răspândit aceste mesaje, care au fost preluate și de presa locală pro-Kremlin.

… și alegerile parlamentare din acest an

Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, dar aceste narațiuni au fost utile în timpul alegerilor parlamentare organizate pe fugă în vara anului 2021. Încă o dată, a reapărut afirmația că Republica Moldova ar fi sub controlul extern al Occidentului și în special al UE. Ajutorul străin oferit Republicii Moldova a fost proclamat drept mită: în schimbul banilor, Occidentul ar putea prelua conducerea, iar Republica Moldova și-ar putea pierde suveranitatea. Organizațiile media pro-Kremlin au răspândit, de asemenea, teorii ale conspirației despre forțe dubioase care o controlează pe președinta Sandu, care ar fi intenționat să tragă Republica Moldova în orbita NATO și să provoace Rusia. În plus, s-a spus că SUA ar fi intervenit în alegeri. Occidentul a fost acuzat de folosirea ONG-urilor pentru a manipula rezultatul și de pregătirea pentru destabilizarea Transnistriei.

Sursele de dezinformare s-au aventurat și în subiecte sociale și culturale, exploatând o narațiune dezinformatoare predominantă pro-Kremlin cu privire la „valorile amenințate”. Această narațiune a fost deosebit de evidentă în dezinformarea și atacurile pe bază de identitate împotriva Maiei Sandu, deoarece, ca femeie necăsătorită, ar submina instituția familiei. Biserica ortodoxă din Republica Moldova, subordonată patriarhatului rus, a fost o parte a rețelei care a diseminat această narațiune.

Ediții estice

În decembrie 2020 a fost abolită legea antipropagandă. Legea restricționase posturile străine în Republica Moldova, inclusiv a posturilor de televiziune ruse. Acum, programele de televiziune ruse erau difuzate liber în Republica Moldova. Această evoluție a fost datorată faptului că postul de televiziune cu cea mai mare audiență din Republica Moldova, Prime TV, redifuzează postul de televiziune rus deținut de stat Channel One (Первый Канал). Mai mult, un alt post de televiziune, afiliat partidului socialist, Primul în Moldova, a început să redifuzeze același canal. În afară de aceasta, alte canale de televiziune ruse, precum RTR, STS, TNT, NTV, sunt și ele redifuzate pe calea undelor și pe toate rețelele prin cablu din Republica Moldova. Unele dintre aceste canale, precum NTV deținut de Gazprom din Rusia, au un istoric de promovare de atacuri pro-Kremlin asupra grupărilor politice liberale. Dezinformarea legată de alegeri care a apărut la aceste posturi de televiziune a susținut, în mare parte, influența UE și a SUA în Republica Moldova și a favorizat partidele pro-Kremlin.

Cu toate acestea, partidul pro-european PAS a câștigat alegerile parlamentare în 2021. După cum au explicat observatori din Republica Moldova, inclusiv în EUvsDisinfo, un motiv pentru victoria PAS a fost influența demascatorilor și a votanților mai bine informați cu abilități de gândire critică, inclusiv a celor din diaspora.

După alegeri

Deloc surprinzător, mass-media afiliată politic a continuat promovarea mesajelor sale de partid după alegeri. Noul guvern numit este vizat constant de dezinformare, afirmându-se, de exemplu că limba rusă este înlăturată din școli, că familia tradițională este distrusă și că școlile vor fi închise. Aceleași mesaje au fost promovate în campania pentru alegerile prezidențiale.

Criza gazelor

În timpul crizei gazelor din octombrie, partidele politice și mass-media pro-Kremlin au încercat să dea vina pe noile autorități pentru situație, afirmând că conducerea țării a provocat criza gazelor și nu știe cum să o gestioneze. Între timp, partenerii Republicii Moldova, UE și NATO, au afirmat că Rusia se folosește de situație pentru a intimida Republica Moldova.

Conform diverselor surse pro-Kremlin, „regimul Sandu” nu are nicio șansă să supraviețuiască, la fel ca toate guvernele care nu stau în sfera de influență a Moscovei. Unele narațiuni diseminate de organizații media pro-Kremlin sunt construite în jurul ideii că achiziționarea de gaze din „surse alternative” este un mare complot pentru a fura cetățenii.

Cele mai expuse și susceptibile la dezinformare sunt minoritățile etnice din Republica Moldova, care sunt consumatoare loiale de mass-media rusă.

COVID-19 și vaccinarea

La începutul pandemiei, dezinformarea a fost promovată de mass-media rusă de stat, precum Sputnik.md. Aceasta s-a concentrat pe originea pandemiei și conspirația a fost prezentă din abundență, reambalând teorii pre-COVID în jurul lui George Soros și susținând că Bill Gates are planuri sinistre de a controla globul prin vaccinuri cu microcipuri; au existat și multe narațiuni anti 5G.

Ca urmare a introducerii vaccinurilor, accentul mass-mediei pro-Kremlin a vizat discreditarea vaccinurilor aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente, ridicând în același timp în slăvi vaccinul rus Sputnik V.

Creșterea volumului dezinformării a impus eforturi mai mari în contracararea acesteia. ONG-uri și organizații mass-media independente au lansat inițiative de verificare a faptelor și au demascat, atât online cât și offline, multe afirmații. Stopfals, de exemplu, este o platformă care vizează, una câte una, narațiunile manipulatoare și false, inclusiv cele semnalate de utilizatori.

Asociația Presei Independente, una dintre organizațiile media din țară, desfășoară activități pentru dezvoltarea gândirii critice în rândul consumatorilor de mass-media, în special în zonele rurale, unde populația are mai puține surse alternative de informații.

În același timp, Institutul pentru Politici și Reforme Europene produce o serie de podcasturi pe tema dezinformării și a nevoii de educație mediatică în rândul cetățenilor.

O evoluție importantă pentru Republica Moldova este aceea că educatorii au introdus Educația mass-media ca disciplină opțională în programa de studiu, cu acordul Ministerului Educației, în anul școlar 2017-2018. O inițiativă a Centrului pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova, această disciplină opțională este predată în 103 de școli din întreaga țară.

O evoluție foarte importantă pentru Republica Moldova este introducerea disciplinei opționale Educație mass-media în programa de studiu, cu acordul Ministerului Educației, în anul școlar 2017-2018. Fiind o inițiativă a Centrului pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova, această disciplină opțională este predată în prezent în 103 școli din întreaga țară.

Chiar dacă limitarea și contracararea dezinformării nu este simplă, impactul acesteia poate fi redus, așa cum ilustrează exemplele de mai sus.