Dezinformările Kremlinului în legătură cu referendumul din Republica Moldova

  • Read this article in:
  • en
  • ru
  • ua
  • ro

La 20 octombrie, cetățenii moldoveni vor merge la urne pentru a-și alege un nou președinte. Cu aceeași ocazie, se vor decide și viitoarele relații ale țării cu Uniunea Europeană. În așteptarea acestui dublu vot, mașinăria de dezinformare a Kremlinului s-a dezlănțuit puternic. Subiectele de discuție ale Kremlinului au fost elaborate la viteză mare de canale mediatice rusești și amplificate de altele, în Republica Moldova și în alte părți. Scopul lor este să-i descurajeze pe moldoveni să susțină parcursul proeuropean promovat de președinta Maia Sandu, răspândind temeri despre ceea ce ar implica referendumul și eventuala apartenență la Uniunea Europeană – o așa-zisă pierdere a suveranității și o amenințare la adresa securității țării.

În timp ce unele canale mediatice s-au angrenat în dezinformări fățișe, altele au fost mai subtile, publicând rapoarte faptice despre referendum, însă citând doar politicieni ai opoziției care luptă împotriva alinierii Republicii Moldova la UE, cum ar fi fostul președinte Igor Dodon, oligarhul fugar Ilan Șor și fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah.

Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, UE încercând astfel să o ajute să-și consolideze reziliența într-un context regional dificil, marcat de aspirațiile și activitățile neoimperialiste ale Rusiei. Acest motiv „geopolitic” a fost reinterpretat de mașinăria de dezinformare a Kremlinului ca o „recompensă” pentru alăturarea Republicii Moldova la frontul împotriva Rusiei, cu care Occidentul ar căuta să încercuiască Rusia. În ultimii doi ani, canalele mediatice pro-Kremlin au căutat să portretizeze deciziile legitime ale Republicii Moldova cu privire la parcursul său european ca fiind „rusofobe” și parte a „războiului hibrid” purtat de Occident împotriva Rusiei.

Neutralitate

Potrivit unei alte dezinformări intens promovate de canalele mediatice rusești controlate de stat și de alte canale pro-Kremlin, conducerea țării folosește referendumul ca un mod șiret de a anula neutralitatea Republicii Moldova: referendumul i-ar da puterea de a modifica Constituția și de a înlocui principiul neutralității cu dorința de aderare la UE. Această presupusă mișcare ar deschide și calea către aderarea Republicii Moldova la NATO. Conform acestei interpretări manipulatoare, o astfel de situație ar amenința direct securitatea Republicii Moldova.

În realitate, un rezultat pozitiv la referendum nu ar capacita deloc guvernul să anuleze principiul neutralității consacrat în constituția țării. Mai degrabă, dacă votanții vor răspunde pozitiv la întrebarea de la referendum, constituția moldovenească va fi modificată pentru a include dorința exprimată de popor cu privire la integrarea europeană. Alte discursuri de dezinformare au avansat o preocupare „condescendentă” despre pierderea suveranității pe care ar implica-o eventuala apartenență la UE. Întrucât legislația UE ar prevala asupra legislației naționale, țara ar fi obligată să urmeze un parcurs opus interesului său național.

„Războiul prin interpuși”

O perspectivă și mai înfricoșătoare pentru mica țară înghesuită între Uсraina și România: Occidentul caută să o transforme într-o trambulină pentru „războiul său prin interpuși” împotriva Rusiei, încercând să „încercuiască” Rusia. Sau, cel puțin, asta ar vrea să credeți discursurile pro-Kremlin. Acest fapt ar declanșa, la rândul său, o escaladare regională și o „autoanihilare” a Republicii Moldova similară cu cazul Uсrainei. Ați citit bine: în viziunea distorsionată a Kremlinului, Uсraina a obligat Rusia să lanseze o invazie la scară largă în februarie 2022. Acum, Occidentul încearcă să transforme Republica Moldova într-o „a doua Ucraină”.

Semnarea la Bruxelles, pe 21 mai, a unui Parteneriat de securitate și apărare între UE și Republica Moldova a declanșat o altă serie de discursuri referitoare la presupusele planuri infame ale UE. Pactul a fost considerat o dovadă că Republica Moldova se pregătește pentru un posibil război împotriva Rusiei în Transnistria, dat fiind că UE ar fi deja într-o stare de război nedeclarat cu Rusia prin politica sa de sancțiuni și prin sprijinul oferit Ucrainei. Țările europene vor ajuta „regimul Sandu” să fure țara, să suprime libertatea de exprimare și să o așeze pe direcția unei aventuri militare, la fel cum au procedat cu Uсraina.

Anterior, președinta Sandu a fost acuzată că își pregătește țara de un război cu Rusia – un război în care Republica Moldova ar fi susținută de NATO în același fel cum Ucraina este susținută de Occident. Aceasta deoarece, conform canalelor de dezinformare, Sandu, la fel ca Volodimir Zelenski, acționează în interesul Statelor Unite și al Occidentului colectiv – nu al Republicii Moldova sau al Ucrainei.

Un fals proces de aderare?

O altă direcție urmată de canalele mediatice pro-Kremlin este aceea că procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este fals, deoarece țara nu are nicio șansă să îndeplinească condițiile de aderare prea curând. Potrivit Kremlinului, principala cauză este „guvernul hoț”, cu presupusa lui corupție deșănțată, profund dezinteresat de reformele necesare pentru un viitor european real. Drept urmare, discuțiile în vederea aderării vor trena „decenii” sau „pentru totdeauna”. Bruxelles-ul știe acest lucru, dar nu îi pasă, deoarece întregul proces de aderare este pur fantezist.

Firește că nimeni nu are un glob de cristal pentru a ghici viitorul, cu atât mai puțin Kremlinul, însă deși parcursul de aderare la UE este, în mod cert, dificil, extinderea UE nu este deloc o „fantezie”. Întrebați cele 13 națiuni care au urmat aceeași cale de aderare la UE în ultimele două decenii.

Negarea puterii

În multe dintre aceste discursuri, „Occidentul” se află în spatele a tot ceea ce Republica Moldova face sau nu face: țara însăși și cetățenii săi au puțină putere sau deloc. În realitate, în caz că nu știați, UE a început deja „anexarea” Ucrainei și a Republicii Moldova. (Într-o altă versiune a aceleiași afirmații, aderarea Republicii Moldova la UE este o operațiune sub acoperire pentru anexarea sa de către România.)

În concordanță cu narațiunea privind negarea puterii, ni se spune și că „marioneta” Occidentului în Republica Moldova, Maia Sandu, a transformat țara într-un „bastion al rusofobiei”. Această afirmație se corelează foarte bine cu cazurile precedente de dezinformare potrivit cărora Republica Moldova scapă de tot ceea ce este rusesc, președinta Sandu încearcă să „românizeze” cu forța aproape toate sferele vieții din Republica Moldova și Moldova și-a pierdut suveranitatea și este condusă acum de străini.

Firește că Kremlinul spune cu plăcere povești trase de păr despre brațul lung al Occidentului și deplânge „suveranitatea pierdută” de fiecare dată când o națiune independentă din „sfera sa de influență” autopercepută, în stilul Războiului Rece, își exercită dreptul inalienabil de a-și trasa propriul viitor democratic. Însă poporul moldovean și-a arătat deja tăria de caracter, angajamentul față de un viitor european recunoscut de UE, iar acum, la această răspântie crucială, va face propriile alegeri independente și în cunoștință de cauză și nu se va lăsa înșelat de Kremlin.

DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII

Cazurile din baza de date EUvsDisinfo vizează în principal mesajele din spațiul informațional internațional identificate ca prezentând o imagine parțială, distorsionată sau falsă a realității și care răspândesc mesaje-cheie pro-Kremlin. Aceasta nu înseamnă neapărat că un canal mediatic are legătură cu Kremlinul sau o politică editorială pro-Kremlin ori a căutat în mod intenționat să dezinformeze. Publicațiile EUvsDisinfo nu reprezintă poziția oficială a UE, iar informațiile și opiniile exprimate se bazează pe rapoartele și analizele media ale grupului operativ East Stratcom.

    %s

      TRIMITEȚI-NE FEEDBACKUL DVS.

      Informații privind protecția datelor *

        Subscribe to the Disinfo Review

        Your weekly update on pro-Kremlin disinformation

        Data Protection Information *

        The Disinformation Review is sent through Mailchimp.com. See Mailchimp’s privacy policy and find out more on how EEAS protects your personal data.

        🎵 Playlist