Lavrov reciclează minciuni vechi și uzate, dar nu prea mai stă nimeni să-l asculte
La 1 martie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov urma să se adreseze Conferinței pentru dezarmare de la ONU de la Geneva. O sarcină de rutină pentru cel mai înalt diplomat al Rusiei. Numai că, de data aceasta, dl Lavrov a ales să facă declarația printr-un mesaj video preînregistrat, deoarece, în urma invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina la 24 februarie, cea mai mare parte a Europei și-a închis spațiul aerian pentru avioanele rusești, deși spațiul aerian al Elveției a rămas deschis.
Totuși, mai important este că declarația rusă s-a lovit de ecoul unei săli aproape goale, deoarece majoritatea diplomaților au părăsit sala de conferințe în semn de protest față de agresiunea Rusiei împotriva unui vecin pașnic. Nimeni nu e obligat să asculte pasiv cum Rusia răspândește în mod activ dezinformări și minciuni despre agresiunea sa împotriva Ucrainei.
Așa cum era de așteptat, dl Lavrov a folosit imediat ocazia pentru a transmite o altă doză de dezinformare familiară a Kremlinului. Deși contextul discursului său a fost unul neobișnuit, nu același lucru se poate spune despre conținutul mesajului – o gamă largă de falsuri bine-cunoscute de la Kremlin cu privire la controlul armelor, dezarmare și neproliferare.
Minciuni răuvoitoare pentru justificarea unui război ilegal
Dl Lavrov a început imediat să lanseze o gamă largă de acuzații la adresa Ucrainei, repetând aceleași minciuni pe care EUvsDisinfo le infirmase și demontase anterior. Cu toate acestea, ministrul a părut să se bazeze în mare măsură pe tipul de newspeak orwellian care este din ce în ce mai des folosit de Kremlin.
Dl Lavrov a abordat, de asemenea, subiectul Conferinței privind dezarmarea – controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea. Numai că declarația a fost bogată în dezinformare, acuzații nefondate și amenințări subtil voalate. Ministrul a emis afirmații complet nefondate potrivit cărora Ucraina ar intenționa să achiziționeze arme nucleare, deși Ucraina nu s-a abătut niciodată de la angajamentele asumate în cadrul Memorandumului de la Budapesta. Cu toate acestea, această narațiune dezinformatoare este una obișnuită în încercarea Kremlinului de a justifica invazia Ucrainei.
Ministrul de externe a făcut apel la toate statele „să refuze să întreprindă orice acțiune menită să dezmembreze arhitectura de control al armelor, de neproliferare și de dezarmare”. Un apel ciudat, deoarece Rusia a încercat să demonteze arhitectura existentă de control al armelor, așa cum a fost exemplificat prin retragerea din Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune. Cu toate acestea, această poveste de dezinformare se potrivește perfect cu una dintre distracțiile preferate ale Kremlinului – învinovățirea Occidentului pentru toate relele lumii. Deloc surprinzător, dl Lavrov a repetat toate cele cinci mituri ale Rusiei despre NATO.
Desigur, experții ruși în controlul armelor știu foarte bine că acordul NATO privind partajarea armelor nucleare este în deplină conformitate cu Tratatul privind neproliferarea, dar nicio declarație rusă pe această temă nu ar fi completă dacă nu ar conține și afirmații false cum că armele nucleare americane din Europa ar amenința Rusia.
Încercarea moarte n-are
De asemenea, dl Lavrov nu a omis să joace cartea „Rusia este un actor constructiv și responsabil”, cerând interzicerea amplasării de arme în spațiu. Având în vedere că spațiul este considerat în general un „bun comun global”, de care beneficiază întreaga omenire, aceste apeluri par, într-adevăr, rezonabile. Cu toate acestea, se presupune că Rusia a dezvoltat și testat deja arme spațiale, iar acum pare să folosească apelurile pentru interzicere drept tactică de a trage de timp pentru a-și menține avantajul perceput. Prin urmare, UE s-a opus în mod repetat încercărilor de a utiliza rezoluțiile Primului comitet al ONU în acest scop. Afirmația că „negocierile privind prevenirea unei curse a armelor în spațiul cosmic ar crea un context favorabil pentru progresul către dezarmarea nucleară” pare mai degrabă un efort de a folosi spațiul pentru a reaprinde interesul occidental pentru discuțiile cu Rusia privind controlul armelor.
În cele din urmă, a părut că acest discurs a fost mai degrabă un exercițiu de „bifare a tuturor căsuțelor” decât o contribuție la discursul internațional privind controlul armelor. Au existat obișnuitele lovituri la adresa Statelor Unite pentru că nu au ratificat Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare și pentru că au fost inflexibile în negocierile privind planul JCPOA. A existat o condamnare a pactului AUKUS, poate în semn de prietenie față de China. Și, culmea cinismului, a existat un apel la respectarea angajamentelor asumate în cadrul Convenției privind interzicerea armelor chimice, cu doar trei zile înainte de împlinirea a patru ani de la otrăvirea lui Serghei Skripal cu o substanță chimică interzisă chiar de această convenție.
În concluzie, acest mesaj pare mai degrabă o încercare pripită de a recicla aceleași vechi narațiuni dezinformatoare pe care Kremlinul le-a folosit ani întregi în diferite foruri diplomatice. Este un truc vechi din manualul de strategii al Kremlinului: încercarea moarte n-are. Numai că, de data aceasta, foarte puțini mai sunt dispuși să asculte.
