Alegerile locale din Republica Moldova: voturi noi, discursuri de dezinformare vechi
La 5 noiembrie, Republica Moldova a organizat primul tur al alegerilor locale, într-o perioadă tumultuoasă. Sursele de dezinformare s-au concentrat pe discreditarea autorităților și candidaților pro-europeni, precum și a partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova. Sursele pro-Kremlin au scos la înaintare rusofobia, un instrument important de propagandă și manipulare în Republica Moldova. În ajunul alegerilor, autoritățile moldovene au luat o serie de măsuri drastice pentru a combate dezinformarea, inclusiv interzicerea unor televiziuni și blocarea unor site-uri web.
Chișinăul ripostează
Încă de la formarea guvernului său pro-european, cu mai bine de doi ani în urmă, Republica Moldova a devenit una dintre principalele ținte ale dezinformării și ale atacurilor hibride rusești. Principalele subiecte abordate au fost dependența energetică a țării sau tensiunile cu regiunea transnistreană. În toată această perioadă, autoritățile moldovene au luat numeroase măsuri pentru a combate astfel de dezinformări.
În 2022, legislatura de la Chișinău a aprobat o lege menită să combată și să prevină răspândirea dezinformării în spațiul mediatic. Această lege interzice redifuzarea de programe de televiziune și radiofonice cu conținut informativ, analitic, militar sau politic produse în state care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, printre care și Rusia. În decembrie, anul trecut, autoritățile au decis, de asemenea, să suspende licențele de difuzare a șase televiziuni „pentru răspândirea de informații false și încercări de manipulare a opiniei publice”. Aflați mai multe detalii aici.
La începutul anului, autoritățile moldovene au blocat accesul la cinci site-uri web ale agenției oficiale ruse de știri, Sputnik, pentru difuzarea de „informații false”. La jumătatea lunii septembrie, șeful Sputnik Moldova, Vitali Denisov, a fost expulzat din țară.
Autoritățile moldovene au făcut un alt pas important prin instituirea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării. În august 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul de promulgare și legea cu privire la Centru, care ar urma să devină operațional anul viitor.
Măsuri drastice
Chiar și după întreprinderea acestor pași, campaniile de dezinformare pro-Kremlin, la care se adaugă eforturile fără precedent de a cumpăra voturi – având legătură cu partidele politice ale oligarhului fugar Ilan Șor – au căpătat amploare înaintea alegerilor locale. Ca răspuns, autoritățile moldovene au luat măsuri mai drastice cu doar câteva zile înainte de alegeri. La sfârșitul lunii octombrie, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunțat blocarea a 22 de site-uri în limba rusă pentru diseminarea de informații din partea autorităților unui „stat agresor” aflat într-un „conflict militar”. De asemenea, SIS a afirmat că a transmis deja furnizorilor de servicii de internet ordine pentru a trece la „blocarea imediată” a site-urilor web.
Lista site-urilor web blocate a inclus mai multe canale mediatice ruse, între care TASS, Interfax, Izvestia, Komsomolskaya Pravda și Sputnik Radio, precum și câteva site-uri web moldovenești. Republica Moldova a anunțat o decizie similară de blocare a accesului la site-uri web ale unor canale de știri și televiziuni ruse, inclusiv RT și Smotrim. Moscova a descris acest act ca fiind „cea mai grosolană încălcare a libertății de exprimare și a drepturilor”.
La sfârșitul lunii octombrie, SIS a propus cu succes Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) suspendarea licențelor de difuzare a șase televiziuni controlate de Șor și de un alt oligarh, Vladimir Plahotniuc. Televiziunile în cauză sunt Orizont TV, ITV, Prime, Publika TV, Canal 2 și Canal 3. Directorul SIS, Alexandru Musteață, a spus că „politica editorială a acestor posturi este menită să lanseze o campanie de dezinformare în interesul persoanelor fizice sau juridice incluse în listele de sancțiuni internaționale ale UE și SUA, precum și în interesul grupului infracțional Șor”.
În sfârșit și cel mai important, cu doar câteva zile înainte de primul tur al alegerilor, prim-ministrul Dorin Recean a anunțat că candidații Partidului Șansă (afiliat lui Șor) vor fi excluși de la alegeri, la scurt timp după ce directorul SIS a declarat că grupul corupe votanți și primește bani de la Rusia.
Recean a declarat că a luat această decizie pe baza legii privind securitatea națională, din cauza unui război hibrid purtat de Rusia în Moldova. Prim-ministrul moldovean a spus că „au fost identificate activități de influențare a proceselor electorale pentru a promova interesele Federației Ruse, prin intermediul unui grup organizat condus de Ilan Șor prin partidul politic Șansă”. Recean a afirmat că, în ultimele luni, Partidul Șansă a primit peste un miliard de lei de la Federația Rusă. Decizia Comisiei pentru Situații de Urgență a intrat în vigoare imediat, dar nu a fost încă examinată de instanțe.
Canalele de dezinformare scot la înaintare periodic așa-numita rusofobie
Sursele de dezinformare nu se bizuie pe creativitate. În schimb, reciclează aceleași discursuri binecunoscute, adaptându-le în funcție de situația politică din țară. Un discurs frecvent este rusofobia. Este una dintre strategiile mai vechi ale Moscovei de a elabora pretexte pentru a interveni în orice moment potrivit în deciziile suverane ale Republicii Moldova.
Un pretext a fost găsit în iulie 2023, când autoritățile moldovene au anunțat că vor reduce numărul de diplomați ruși și personalul tehnic de la Ambasada Federației Ruse din Chișinău. Până la plecarea diplomaților, oficialii ruși și alte surse pro-Kremlin au invocat așa-zisa rusofobie. Dmitri Peskov, secretarul de presă al Kremlinului, a afirmat că conducerea moldovenească promovează rusofobia în Republica Moldova.
Oficialii și comentatorii pro-Kremlin au folosit aceeași etichetă de „rusofobie impusă de Occident” pentru a denigra încercările guvernului moldovean de a proteja spațiul informațional, inclusiv prin blocarea celor 22 de site-uri web rusești acuzate de răspândirea de propagandă și dezinformare.
Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a publicat pe site-ul său web și pe pagina de Facebook un raport al Ministerului rus de Externe despre „situația drepturilor omului în anumite state”. O constatare referitoare la Republica Moldova susține că „politica discriminatorie a autorităților moldovene în legătură cu populația vorbitoare de limba rusă și cetățenii ruși” s-a intensificat și că „populația vorbitoare de limba rusă continuă să se confrunte cu discriminare la nivelul instituțiilor de stat”.
Occidentul conduce Moldova din umbră
Un alt discurs frecvent demonizează Occidentul, în special UE și SUA. Sursele pro-Kremlin critică Uniunea Europeană și aspirațiile de integrare europeană ale Moldovei. Aceste surse includ mass-media, politicieni și activiști având legături sau simpatii pro-ruse.
Un mesaj recent a minimalizat eforturile de integrare europeană ale Republicii Moldova și a încurajat totodată scepticismul față de NATO și Uniunea Europeană. Un articol publicat de Vedomosti.md, din publicația Молдавские Ведомости, blocată de SIS, a afirmat că Republica Moldova „deschide calea eșaloanelor militare către Uсraina”. Articolul făcea referire la intențiile autorităților române, moldovene și ucrainene de a-și moderniza căile ferate. Aceste afirmații sunt false, așa cum o arată dezmințirile făcute de Stopfals.md. Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată a fost planificată înaintea invaziei militare din 2022 a Rusiei în Uсraina. În primul rând, modernizarea înseamnă înlocuirea ecartamentului rusesc al liniilor de cale ferată din Moldova și Uсraina cu cel european, existent în România.
Discreditarea opțiunii pro-europene
În concordanță cu discursul „guvernul pro-european târăște Republica Moldova în război”, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a afirmat că autoritățile de la Chișinău au devenit „un atașament logistic” pentru regimul de la Kiev, din cauza ajutorului oferit Ucrainei de Republica Moldova în contextul agresiunii ruse.
De asemenea, Zaharova ar fi fost indignată de presupusa declarație a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit căreia valorile europene nu sunt compatibile cu cooperarea cu Rusia. Zaharova a afirmat că, pentru țările postsovietice, „flirtarea cu Bruxelles-ul” se încheie de obicei cu „sprijinirea de către oficialii europeni a guvernului corupt și lipsa dezvoltării pentru țară”.
Dezinformarea a vizat și societatea civilă, inclusiv proiectul Stopfals.md al Asociației Presei Independente. Canalele de Telegram pro-ruse au postat informații neverificabile despre bugetele ONG-urilor și misiunea lor de a promova Occidentul în Republica Moldova.
Alegerile iminente
Eforturile de dezinformare în timpul campaniilor electorale au fost de mult timp o preocupare în Republica Moldova, inclusiv în timpul campaniei actuale. Mass-media pro-rusă a criticat decizia de a interzice candidaților partidului lui Șor să participe la alegerile locale, susținând că Republica Moldova se transformă într-un stat dictatorial. Între timp, liderul socialist Igor Dodon a afirmat că UE închide ochii la ilegalitățile comise de autorități.
Politicienii și mass-media pro-Kremlin (KP.md, Sputnik.md și Actualitati.md) au susținut că purtătorul de cuvânt Igor Grosu crede că viitorii primari care nu împărtășesc ideologia partidului aflat la putere nu ar trebui să primească bani. Stopfals.md a dezmințit această acuzație ca fiind o dezinformare, subliniind că, de fapt, Grosu a declarat că ar fi straniu ca nostalgicii URSS-ului să aștepte granturi din România sau să solicite finanțare europeană.
Un deputat din Parlament, din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, a diseminat un mesaj fals despre alegeri. Acesta a afirmat că s-a înregistrat un număr record de șomeri în Republica Moldova și că această creștere are legătură cu guvernul PAS (partidul „Acțiune și Solidaritate”). În fapt, șomajul-record a fost înregistrat în 2015 și 2016.
Astfel de eforturi urmăresc să influențeze opinia publică, să creeze disensiuni și să promoveze interesele Kremlinului. Aceste discursuri exacerbează diviziunile etnice din Republica Moldova. Prin amplificarea acestor probleme, canalele mediatice pro-Kremlin pot submina unitatea națională și pot crea un mediu mai propice pentru candidații sau partidele cu tendințe pro-ruse.
De data aceasta, obiectivele nu s-au concretizat pe deplin, în mare parte datorită măsurilor administrative luate de guvern. Cum al doilea tur al alegerilor va avea loc luna aceasta și alegerile prezidențiale sunt planificate anul viitor, cu siguranță este nevoie de precauție în ceea ce privește interferența Kremlinului și manipularea informațiilor de către Rusia.
