Cum încearcă Republica Moldova să redobândească controlul asupra spațiului său informațional

În luna decembrie, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a suspendat licențele de emisie a șase posturi de televiziune pro-ruse. Acestea rămân însă active prin intermediul unor platforme web sau platforme sociale și, în unele cazuri, prin intermediul altor canale de televiziune.

Potrivit președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, Moscova pregătea o tentativă de lovitură de stat în Moldova, dovedindu-și astfel încă o dată intenția de a-și păstra sfera de influență în țările vecine cu orice preț. Chiar înainte ca această știre de ultimă oră să fie făcută publică, în peisajul mediatic moldovenesc exista o competiție acerbă pentru a câștiga inimile și mințile cetățenilor moldoveni.

În decembrie, anul trecut, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a suspendat licențele de emisie a șase posturi de televiziune moldovenești pentru încălcări repetate ale Codului serviciilor media audiovizuale. Aceste posturi transmit, în principal, programe produse în Rusia. După invadarea Ucrainei de către Rusia, au încetat să mai transmită direct știri rusești. Totuși, în programele lor de știri, au criticat autoritățile Republicii Moldova, au ridicat în slăvi proprietarii posturilor respective și au evitat să menționeze războiul.

Ce s-a întâmplat?

La 16 decembrie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova a suspendat licențele posturilor Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV.

Comisia a explicat că această decizie a fost luată

„în scopul protejării spațiului informațional național și prevenirii riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei publice, având la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale”.

A citat în acest sens constatările Consiliului Audiovizualului, care au indicat o lipsă a standardelor profesionale în relatarea corectă a evenimentelor din țară și cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Printre exemplele oferite de Consiliul Audiovizualului se numără știri care au citat doar versiunea rusească în legătură cu un eveniment din Ucraina și lipsa totală a relatărilor despre război.

Președinta Consiliului Audiovizualului a explicat, câteva zile mai târziu, că posturile de televiziune respective fie au făcut obiectul a numeroase sancțiuni pentru încălcări ale Codului serviciilor media audiovizuale, fie nu au transmis informații despre structura acționariatului lor. În alte cazuri, proprietarul (oligarhul fugar Ilan Șor) făcea obiectul sancțiunilor din partea SUA și a Regatului Unit. Autoritățile americane și cele britanice au dovezi care sugerează că Ilan Șor este corupt. Acest caz trenează însă la Curtea de Apel Chișinău din cauza numeroaselor recursuri înaintate de avocații lui Șor, pe care instanța nu reușește să le soluționeze în timp util.

Reacții împărțite

Societatea civilă din Republica Moldova este împărțită în legătură cu suspendările. Unii experți consideră că decizia este justificată, întrucât proprietarii posturilor sunt oligarhi sprijiniți de Rusia, care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova printr-o campanie de dezinformare. Alții susțin că autoritățile ar fi trebuit să explice mai bine de ce a fost necesară suspendarea licențelor.

Alina Radu, directoarea ziarului independent de investigații Ziarul de Gardă, a scris că posturile suspendate nu au respectat standardele profesionale de bază și nu au făcut jurnalism, ci doar propagandă. Prin urmare, decizia Comisiei ar fi justificată. Cu toate acestea, Avocatul Poporului consideră că decizia ar putea limita libertatea de exprimare.

Întrucât cele șase posturi, în marea lor majoritate, retransmit programe din Rusia, Moscova a avut și ea o reacție. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a acuzatautoritățile de la Chișinău că „fac încă un pas pe calea eliminării oricărei forme de dezacord prin metode de cenzură totalitare” și a numit decizia o „încălcare cinică a drepturilor minorităților naționale”.

Vladimir Soloviov, șeful Uniunii Jurnaliștilor din Rusia, a susținut că decizia este un atac la adresa populației vorbitoare de limba rusă din Republica Moldova. Autoritățile ruse insistă adesea asupra libertății de exprimare pentru posturile lor din străinătate. În Rusia însă, prevalează cenzura strictă cu pedepse de ani buni cu închisoarea.

Deputații pro-ruși din regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova au găsit chiar o legătură între suspendarea licențelor și presupusa intenție a autorităților de a distruge Biserica Ortodoxă. Alți politicieni pro-Kremlin și canale mediatice de stat ale Rusiei au susținut că Occidentul se află în spatele acestei decizii și că scopul este de a face Republica Moldova „anti-rusească”.

Ce se întâmplă acum?

Suspendarea licențelor de emisie nu înseamnă că jurnaliștii rămân fără un loc de muncă sau că își pierd acreditările de presă. Posturile de televiziune continuă să existe. Toate posturile suspendate produc aceleași programe, utilizând aceeași abordare selectivă în relatările lor. Nu mai pot însă să emită prin mijloacele obișnuite de transmisie TV. Majoritatea – NTV Moldova, Primul în Moldova, Accent TV, Orhei TV și TV6 – se concentrează acum pe site-urile lor web, pe paginile lor de Facebook și pe canalele lor de YouTube.

Este greu de știut dacă persoanele care se uitau la aceste posturi la televizor caută acum online programele lor. Măsurătorile disponibile public nu arată o schimbare semnificativă a audienței posturilor, însă s-ar putea ca aceste date să nu fie exacte. De exemplu, între datele disponibile public și datele furnizate de Google Analytics par să existe diferențe semnificative.

Orhei TV și TV6 au găsit o modalitate de a-și aduce emisiunile în atenția publicului prin intermediul unei platforme mai puțin cunoscute până acum: Orizont TV. Aceasta a anunțat că a încheiat un acord de cooperare cu proprietarul celor două posturi suspendate pentru a include conținutul lor în grila de programe a platformei.

Site-ul RTR Moldova este inaccesibil de mai multe luni în baza propriei decizii a postului. Paginile sale de Facebook și de YouTube sunt inactive de săptămâni bune. RTR Moldova a fost însă primul post care a găsit o cale de a ocoli suspendarea. Principalele sale emisiuni și programe de știri sunt acum transmise pe un alt canal de televiziune, Cinema 1. Telespectatorii au reușit să facă trecerea. Audiența Cinema 1 a explodat în ultima lună, deși nu a ajuns la nivelurile anterioare ale RTR Moldova.

Unde a mers audiența?

Alte canale care au înregistrat o creștere a audienței după suspendări includ Publika, Canal 2, Canal 3 și Canal 5. Toate sunt asociate cu un alt oligarh fugar, Vlad Plahotniuc.

Încă se deliberează

Toate cele șase posturi de televiziune au contestat decizia luată de Comisia pentru Situații Excepționale la Curtea de Apel Chișinău. Curtea a comasat toate plângerile și a trimis versiunea unificată Judecătoriei Chișinău. Judecătorul a decis însă că nu poate examina cauza și a redirecționat-o către Curtea Supremă, care va decide ce instanță are competența de a se pronunța. Instanța supremă a organizat o audiere la 18 ianuarie, însă a amânat anunțarea unei decizii pe o perioadă nedeterminată.

Între timp, jurnaliștii de la posturile suspendate au organizat proteste la București și Strasbourg pentru a atrage atenția Parlamentului European în legătură cu situația lor. Acestea nu au fost urmate de reacții imediate.

Întrucât situația politică din Republica Moldova este tensionată, această situație merită urmărită atât dintr-o perspectivă legală, cât și ca un studiu de caz al comportamentului publicului.

Republica Moldova este supusă presiunilor din partea Rusiei, însă nu este singură

Autoritățile din Republica Moldova sunt expuse unei presiuni constante din partea Moscovei. Autoritățile ruse menționează adesea chestiunea regiunii separatiste transnistrene și fac presiuni asupra Chișinăului, amenințând cu creșterea prețurilor la energie sau cu sistarea livrărilor.

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova din 7 februarie a fost un succes și a menționat, printre altele că: „UE și Moldova și-au reafirmat angajamentul de a consolida asocierea politică și de a aprofunda integrarea economică[…]. UE a condamnat utilizarea constantă a energiei ca o armă de către Rusia pentru a destabiliza Moldova și și-a exprimat aprecierea pentru modul constructiv în care Guvernul a gestionat această criză. Moldova a mulțumit UE pentru solidaritatea sa și pentru sprijinul constant oferit Moldovei de la izbucnirea crizei energetice în octombrie 2021.”