Cine se teme de Moldova europeană?

Duminică, 20 octombrie, moldovenii vor merge la urne pentru a-și alege următorul președinte și pentru a decide dacă doresc să introducă obiectivul integrării europene în Constituția țării. Miza este mare pentru viitorul țării.

Cecurile scrise de Kremlin

Teama Rusiei că Moldova, o națiune cu 3 milioane de oameni, poate lua o decizie liberă este atât de pronunțată, încât nu contenește să aloce resurse pentru a submina și influența ambele campanii. Potrivit estimărilor autorităților moldovene, s-au cheltuit peste 100 milioane EUR numai în acest an pentru a interveni în acest proces. Parlamentul European a condamnat escaladarea activităților rău intenționate ale Rusiei în Moldova, adoptând recent o rezoluție cu o majoritate covârșitoare.

UE nu este singura care atrage atenția răspicat asupra campaniilor rusești de influență malignă în Moldova. Și Statele Unite au declarat, la 15 octombrie, că Rusia lucrează activ la subminarea alegerilor din Moldova și a integrării sale europene. Potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, „în ultimele luni, Moscova a alocat milioane de dolari pentru a influența alegerile prezidențiale din Moldova. Estimăm că acești bani au fost direcționați către finanțarea partidelor agreate și răspândirea de dezinformări pe rețelele de socializare”.

Între timp, Dmitri Peskov, secretarul de presă al Kremlinului, insistă că Rusia nu se amestecă în treburile interne ale Moldovei și regretă că susținătorii Rusiei din Republica Moldova nu au voie să aibă partidele lor și că organelor de presă rusești nu li se permite să acopere procesul electoral.

O investigație jurnalistică a arătat că referendumul pentru aderarea la UE este principala țintă a forțelor pro-Kremlin din Moldova. Reporterului sub acoperire al Ziarului de Gardă, infiltrat într-o rețea de cumpărare a voturilor, i s-a spus că, dacă referendumul eșuează, președintele pro-european va pierde teren.

Forțele pro-Kremlin continuă însă să inunde spațiul informațional cu narațiuni anti-UE. Unele vizează direct UE, altele se concentrează pe referendum, iar altele se întreabă dacă guvernul este cu adevărat european. Într-un articol anterior, am evidențiat modul în care Kremlinul și acoliții săi din Moldova caută să discrediteze referendumul.

Acum, după luni întregi în care și-au desfășurat experimentele de dezinformare, portavocele pro-Kremlin și-au restrâns câmpul de bătaie pe câteva subiecte menite să-i sperie pe alegători și să-i îndepărteze de UE.

Toată lumea la posturile de luptă

Un videoclip muzical cu trei vedete ruse, Filip Kirkorov, Nikolay Baskov și Stas Mihailov, cântând în română despre Moldova, a fost lansat cu doar o săptămână înainte de alegeri și de referendum. Videoclipul începe cu imagini care înfățișează războiul, marșuri LGBT și revolte ale imigranților, sugerând că toate acestea sunt din UE. Continuă apoi cu priveliști panoramice ale peisajelor moldovenești și conchide că Moldova nu are nevoie de problemele „lor”, de aceea oamenii ar trebui să spună „Nu” UE și să voteze „Nu” la referendum.

Aceste narațiuni – Moldova ar fi târâtă în război, UE înseamnă LGBT și Bruxelles-ul vrea să trimită imigranți ilegali în țările candidate – sunt printre cele mai folosite acum că referendumul se apropie cu pași repezi.

Vin migranții și europenii bogați

De exemplu, propagandiștii pro-Kremlin au susținut că 100 de oameni au coborât dintr-un avion care zbura din Alger către Ucraina și care a aterizat pe un mic aeroport din nordul Moldovei. Verificatorii veridicității informațiilor au arătat că avionul a aterizat pentru mentenanță și nu a adus oameni în Moldova. Cu toate acestea, videoclipul inițial a atras aproape 30 000 de reacții pe Tik Tok.

Un articol publicat de The Sunday Times cu privire la discuțiile de la Bruxelles legate de așa-zisele lagăre de deportare pentru migranți, în care a fost menționată și Moldova, a devenit un alt subiect fierbinte pentru canalele de dezinformare. Protagoniștii rău intenționați s-au folosit de acesta pentru a speria cititorii că țara va fi inundată de imigranți ilegali deportați din UE. Autoritățile de la Chișinău au declarat că nu există discuții despre așa ceva și nu ar accepta o asemenea idee.

Pe de altă parte, portavocele pro-Kremlin, inclusiv MAE rus, s-au folosit de un interviu al ambasadorului UE în Republica Moldova pentru a crea un val de nemulțumire în legătură cu vânzarea de terenuri către străini după aderarea la UE. Președinta și prim-ministrul Republicii Moldova au reacționat afirmând că este un subiect supus negocierilor, așa cum s-a întâmplat în cazul tuturor țărilor care au aderat la UE în ultimii ani. Totuși, au existat 700 de publicări pe această temă cu peste 1,5 milioane de vizualizări pe diferite platforme în doar câteva zile.

Ce „otravă” alegeți?

Protagoniștii pro-Kremlin încearcă să deservească diferite tipuri de public și să adapteze subiectele în consecință. Pentru vorbitorii de limbă rusă, o parte importantă a instrumentelor de dezinformare din Moldova se concentrează pe exacerbarea sensibilităților cu privire la Transnistria și Găgăuzia. Un articol a susținut că guvernul Sandu ar putea ajuta Ucraina să atace regiunea transnistreană. Un altul a afirmat că Moldova s-ar putea alătura UE și Ucrainei în a ataca această regiune.

Alte canale cu legături cu Kremlinul au dus mai departe aceste eforturi de a stârni teama, remarcând disponibilitatea Rusiei de a servi ca un facilitator diplomatic între guvernul Republicii Moldova și autoritățile transnistrene de facto.

În mod similar, și Găgăuzia a fost transformată într-o armă de către protagoniștii dezinformării pro-Kremlin, care încearcă să polarizeze și mai mult societatea moldovenească, inclusiv prin afirmații potrivit cărora guvernul moldovean suprimă libertatea de exprimare, amendând o societate de televiziune găgăuză pro-Kremlin pentru răspândirea de dezinformări.

De asemenea, luni întregi, au continuat să apară povești cum că Moldova s-ar pregăti să găzduiască avioane de luptă F-16 pentru Ucraina. În septembrie, MAE rus a reiterat această „îngrijorare”, deși Chișinăul a negat o astfel de posibilitate.

Vorbitorii de limba română sunt relativ mai expuși acțiunilor menite să suscite temeri cu privire la politicile liberale ale UE, influența occidentală dăunătoare și valorile occidentale care le sunt „impuse” moldovenilor. Un exemplu în acest sens este o afirmație falsă cu privire la o presupusă decizie de a interzice Biserica Ortodoxă Rusă în Moldova, care a fost publicată și promovată de canalele afiliate statului rus și de protagoniștii pro-Kremlin pe Telegram.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a încercat să îi sperie pe moldoveni, susținând că cineva „va veni să le schimbe băieții în fete și fetele în băieți” încă din prima săptămână a campaniei electorale. Zaharova stătea lângă reprezentanți de seamă ai lui Ilan Șor. Însuși oligarhul și politicianul pro-rus sancționat Șor a criticat organizarea „Zilei Coming Out” de către un ONG local din Chișinău, afirmând că „moldovenii nu s-au născut pentru paradele LGBT” și și-a îndemnat susținătorii să comenteze cu privire la acest subiect.

Preoți, bani și amăgire

Răspândirea de dezinformări reprezintă doar o mică parte din gama largă a arsenalului hibrid care vizează această țară candidată la aderarea la UE. Unele canale mediatice au scris că, în ultima lună, circa 500 de preoți din Moldova au mers în pelerinaj în Rusia. În același timp, cel puțin 20 de preoți sunt cercetați pentru că ar fi primit bani de la Ilan Șor, printr-o bancă rusească sancționată de SUA și de UE.

Mass-media independentă a relatat despre unii preoți care fac campanie împotriva UE în biserici. Unul dintre motivele invocate este că „din cauza valorilor UE, există deja toalete unice pentru băieți și fete în unele școli din Chișinău”. Un alt preot a explicat că „democrația” vine de la „demonic” și, în timp ce Europei îi lipsesc valorile, Guvernul importă doar lucrurile rele din UE.

Poliția și Parchetul Anticorupție din Republica Moldova au declarat, la 3 octombrie, că au descoperit o schemă majoră de corupere a alegătorilor. Aceasta ar include în jur de 130 000 de persoane și 15 milioane de dolari transferați din Rusia în Moldova. Câteva mii de coordonatori au primit până la 2 500 de dolari pe lună pentru a crea o rețea de oameni care să primească bani pentru a vota împotriva integrării în UE la referendum și în favoarea unui anumit candidat la președinție. Numele candidatului ar fi urmat să fie comunicat prin Telegram în ajunul alegerilor. Ancheta Ziarului de Gardă a confirmat, în mare măsură, existența unei astfel de scheme.

Funcționarii publici moldoveni au primit scrisori false cu însemnele Comisiei Europene și ale misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova. Aceștia au fost „informați” cu privire la necesitatea de a învăța limba engleză și de a afișa steaguri LGBT în instituțiile lor. Angajații Ministerului Agriculturii au aflat că fermierilor li s-a „refuzat” ajutorul solicitat și scrisoarea falsă din partea misiunii de parteneriat a UE în Moldova i-a îndemnat pe moldoveni să lupte în Ucraina.

Aceste scrisori nu au fost distribuite de mass-media pro-Kremlin și au ajuns doar la funcționarii de stat. Publicul a aflat despre acestea în principal din declarațiile Guvernului, care a subliniat că scrisorile sunt false.

Răspunsul la FIMI

Meta a anunțat în mai, august și octombrie că a șters cel puțin 50 de conturi, 108 pagini, un grup și 20 de conturi de Instagram implicate într-un „comportament coordonat neautentic”. Acestea făceau parte dintr-o rețea care vizează publicul vorbitor de limbă rusă din Moldova și promovau canale de știri în limba rusă care se prezentau ca entități independente cu prezență pe mai multe platforme, inclusiv Facebook, Instagram, Telegram, Odnoklassniki (platformă rusească de socializare) și TikTok. Ultimul anunț a fost făcut pe 11 octombrie, cu doar 9 zile înainte de alegerile și referendumul din Moldova.

La 10 octombrie, într-o mișcare fără precedent, Telegram a închis 95 de chatboți și 15 canale, printre acestea numărându-se și cele folosite de Ilan Șor și de persoane din cercul său de apropiați. Când se încerca accesarea lor din Moldova, pe aceste canale se indica faptul că au încălcat legislația locală. TikTok și Google au declarat public că au echipe dedicate luptei împotriva dezinformării cu ocazia alegerilor din Republica Moldova.

La 14 octombrie, Uniunea Europeană a adoptat măsuri restrictive împotriva a cinci persoane și a unei entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Este vorba de protagoniști cu legături cu Ilan Șor și „Evrazia”, un ONG cu sediul în Rusia care își propune să promoveze Uniunea Economică Eurasiatică (a se citi – să răspândească dezinformări despre UE) în Moldova.

Ceața războiului informațional

Dezinformarea denaturează percepția realității, așa cum o ilustrează și recentul sondaj Watchdog.md, în care respondenții au fost întrebați despre viitorul vot la referendum. O majoritate clară de 63 % a declarat că votează Da, față de 32 % care se opun menționării integrării în UE în Constituție. Cu toate acestea, doar 53 % dintre respondenți au fost de părere că votul DA are un sprijin majoritar în rândul populației, chiar dacă fiecare sondaj efectuat în acest an a indicat o majoritate clară (de până la 2:1) în favoarea deciziei pro-UE. Doar 75 % dintre cei care susțin aderarea la UE cred că majoritatea moldovenilor o susțin. În schimb, 65 % dintre cei care se opun UE cred că ei reprezintă majoritatea.

Într-adevăr, cu o săptămână înainte de alegeri și de referendumul cu privire la aderarea la UE, există o presiune constantă și un fel de zgomot amorțitor de dezinformare în urechi pentru mulți. Scandalurile se țin lanț, zeci de pagini de pe platformele de socializare împărtășesc „date” înfricoșătoare despre UE și sute de troli comentează orice postare cu promisiuni electorale ale unor politicieni.

Societatea civilă, mass-media, administrațiile și platformele de socializare au devenit însă mult mai eficiente în descoperirea și combaterea amenințărilor hibride, inclusiv a FIMI. Instituțiile de aplicare a legii fac progrese în urmărirea transferurilor ilegale de bani. Verificatorii veridicității informațiilor reacționează la dezinformări publicând date exacte, iar rețelele sociale acordă, încet-încet, o mai mare atenție comportamentului online neautentic. Reacția și, cel mai important, mecanismele de prevenire trebuie încă ajustate, dar este clar că modul corect de combatere a dezinformării presupune reunirea eforturilor.