Moldova în vizorul Moscovei

Pe 20 octombrie, cetățenii moldoveni au mers la urne pentru a-și alege următorul președinte și a consacra în constituție dorința lor de aderare la Uniunea Europeană. Ambele scrutine, dar în special referendumul constituțional, au atras o campanie semnificativă de dezinformare și manipulare pro-Kremlin.

Rezultatul votului constituțional – 50,38 % voturi pentru și 49,62 % împotrivă, o diferență de doar 11 400 de voturi – ar putea sugera că cetățenii moldoveni sunt profund dezbinați în ceea ce privește aderarea țării lor la UE într-o bună zi. Și, într-adevăr, aceasta este tema exploatată de manipulatorii informațiilor pentru a-și promova discursurile despre Republica Moldova și UE.

Cu toate acestea, în ultimii ani, o majoritate clară a moldovenilor și-a exprimat constant sprijinul pentru integrarea în UE și sondajele premergătoare votului au arătat că peste 60 % sunt în favoarea parcursului țării lor către aderare. Rezultatul strâns, dar și nenumăratele relatări despre ingerința hibridă rusească în alegeri sugerează că, în cazul acestui referendum, ar putea fi vorba de mai mult decât un vot de protest obișnuit împotriva guvernului.

O „lovitură de stat insidioasă” eșuată

Propaganda pro-Kremlin s-a dezlănțuit puternic înaintea votului, încercând să influențeze votanții. Ulterior, a intrat în priză, căutând să prezinte rezultatul ca pe o „înfrângere” pentru președinta în funcție, Maia Sandu, și pentru aliații ei politici pro-UE, susținând și că votul a fost viciat de fraude prin împiedicarea votanților să-și exercite drepturile.

Cel mai popular discurs promovat de canalele mediatice în limbile germană, franceză, engleză și română a afirmat că administrația președintei Sandu a comis o fraudă electorală generalizată pentru a înclina votul în favoarea ei. Aceasta ar fi folosit diverse tactici infame pentru a suprima voința poporului și a pune în practică ceea ce RT în limba germană a descris drept o „lovitură de stat insidioasă pentru crearea unui stat cu partid unic”. Aceasta este o versiune a clasicului discurs al Kremlinului „elitele împotriva poporului”.

Pravda în limba engleză a relatat afirmațiile politicianului din opoziție Alexei Lungu potrivit căruia polițiști mascați și înarmați au pătruns în biroul blocului Victorie din Bălți și au percheziționat locuințele angajaților pentru a-i intimida.

Liderul blocului Victorie, Ilan Șor, oligarh fugar refugiat la Moscova, a declarat că blocarea canalelor de Telegram ale opoziției de către autoritățile din Moldova „a pus capăt democrației, înlocuind-o cu o dictatură”.

Canalele naționale rusești au afirmat că administrația Sandu a interzis mai multe canale mediatice controlate de Rusia pentru a crea un mediu informațional „steril” (ceva cu care cititorii ruși ar trebui să fie extrem de familiarizați).

Ne putem întreba așadar de ce votul nu a decurs în favoarea guvernului.

Kremlinul își mobilizează forțele… în trei grupuri

Pe baza analizei datelor în timpul campaniei electorale, au fost identificate trei grupuri de activități distincte în spațiul informațional al țării. Primul grup a constat în conturi care au mai fost implicate în activități de dezinformare și manipulare în Uсraina. Aceste conturi și-au îndreptat atenția către publicul moldovean, adaptând la contextul local discursurile concepute inițial pentru atacuri de dezinformare împotriva Uсrainei (înjosind oamenii, numindu-i corupți, inadaptați etc.). Unele canale din acest grup au avut legături cu campania FIMI globală cunoscută sub numele de Portal Kombat.

Al doilea grup a fost alcătuit dintr-o rețea de conturi moldovenești cu legături comportamentale cu protagoniști străini. Aceste conturi funcționau ca intermediari pentru primul grup, amplificând discursuri similare în peisajul informațional din Moldova. Temele centrale promovate de ambele grupuri susțineau că „Moldova ar putea ataca Transnistria” dacă referendumul privind aderarea la UE sau candidatura președintei Sandu au succes, că „Moldova ar putea fi târâtă în conflictul din Ucraina” și că „Moldova ar putea colabora cu Ucraina în Africa pentru a viza efectivele rusești din regiune”. Un alarmism clasic menit să deruteze alegătorii.

Al treilea grup a fost alcătuit din canale mediatice naționale care, deși nu au legături directe cu manipulatorii notorii, au răspândit discursuri similare. Acest lucru evidențiază liniile estompate din ecosistemul mediatic moldovenesc, unde rețelele străine se întrepătrund profund cu canalele mediatice naționale. Această tactică este deosebit de insidioasă, deoarece protagoniștii străini se pot infiltra în mass-media tradițională.

…și eforturile de coordonare indică invadarea spațiului mediatic

Mai mult, grupurile de hacktiviști cibernetici din Rusia, care s-au mai implicat în eforturile de dezinformare cu ocazia alegerilor din Spania și Polonia, au revendicat responsabilitatea pentru atacurile asupra infrastructurii din Moldova în această perioadă. Un discurs recurent promovat de toate cele trei grupuri a fost acuzația de fraudă electorală, afirmație care s-a intensificat pe măsură ce se apropia ziua alegerilor.

Comparativ cu alte alegeri monitorizate în trecut, nivelul activităților de manipulare din exterior a fost deosebit de ridicat în Moldova. Manipularea online pare a fi strâns coordonată cu acțiunile offline. Tacticile au inclus fabricarea de scrisori, documente, imagini și videoclipuri false, folosind voci generate de inteligența artificială pentru a uzurpa identitatea președintei Sandu, precum și crearea unui chatbot care oferea bani pentru promovarea de conținut anti-UE.

Aceste eforturi nu s-au bazat pe tehnici sofisticate sau pe campanii la scară largă. În loc să se concentreze pe evenimente singulare marcante, manipulatorii par să opteze pentru acțiuni repetate și cu frecvență ridicată, menite să genereze un efect cumulat pentru a inunda spațiul informațional.

Comentarea rezultatelor

Rezultatele preliminare din seara de duminică, 20 octombrie, au sugerat că votul ar putea fi defavorabil președintei Sandu și forțelor pro-UE, astfel că canalele mediatice pro-Kremlin au scris jubilând despre „eșecul total” al președintei. Atunci când lucrurile s-au schimbat și s-a conturat victoria la limită a taberei pro-UE, aceste canale mediatice au plusat pur și simplu și au rămas fidele discursului lor bazat pe eșec și rușine.

RT [Russia Today] în limba germană a sintetizat situația, titrând: „Președinta proeuropeană se acoperă de rușine – Cetățenii nu vor în UE”. Potrivit articolului, acestea au fost „cele mai murdare alegeri din scurta istorie a Republicii Moldova. Represiunea, interdicțiile și ingerința occidentală au atins un nivel fără precedent. Și iarăși: Președinta proeuropeană Sandu s-a acoperit de rușine cu planul ei de a conduce țara triumfător către UE.”

Canalele mediatice în limbile rusă, germană și engleză, precum și cele moldovenești aliniate Rusiei au repetat toate acuzațiile de fraudă electorală la scară largă. Acestea s-au concentrat în special asupra diasporei moldovenești din Rusia, căreia i-ar fi fost negat dreptul de a vota deoarece Moldova a deschis doar două secții de votare. Această afirmație a fost prezentată ca dovadă a manipulării votului în favoarea diasporei din Europa occidentală și din SUA.

Într-o notă mai serioasă, Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell a salutat rezultatul marți: „Cetățenii Republicii Moldova au făcut alegerea istorică de a-și ancora viitorul în Uniunea Europeană, în pofida ingerinței masive și a campaniei hibride din partea Rusiei și a interpușilor săi pentru a submina votul democratic din Moldova. Acest vot reflectă aspirațiile lor pentru o Moldovă pașnică, independentă, stabilă, democratică și prosperă.”

Ingerința rusească fără precedent a fost evidențiată și de secretarul de stat al SUA, Blinken, care a afirmat că „Rusia a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a perturba alegerile și referendumul, cu scopul de a submina democrația Moldovei, inclusiv prin finanțare ilicită și cumpărarea de voturi, dezinformare și activități cibernetice malițioase.”

Deși Rusia a respins acuzațiile UE de ingerință în alegerile din Moldova, urmele implicării sale și transferurile de bani rămân prezente în rezultatele referendumului.

Va urma…

EUvsDisinfo a urmărit dezinformarea pro-Kremlin din perioada premergătoare și imediat următoare referendumului și alegerilor de duminică, 20 octombrie. Vom continua să facem acest lucru acum că țara se pregătește de turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.