Principala țintă a dezinformării Kremlinului…
De la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, și sprijinul pe care aceasta l-a acordat separatiștilor din Donbas, Uсraina a rămas una dintre principalele ținte ale atacurilor de dezinformare pro-Kremlin. Dintre cele 13 000 de exemple de dezinformări pro-Kremlin înregistrate în baza de date EUvsDisinfo, aproape 5 000 vizează Ucraina.
După aproape opt ani de la invadarea Crimeei de către Rusia, Kremlinul continuă să fie obsedat de folosirea dezinformării împotriva Uсrainei, a conducerii și a societății ucrainene. Este de departe cea mai vizată țară în mass-media pro-Kremlin la nivel global.
Aceste atacuri de dezinformare au trei direcții principale, potrivit unui studiu recent intitulat „Evolution of Russian Narratives About Ukraine and Their Export to Ukrainian Media Space” („Evoluția narațiunilor rusești despre Uсraina și exportul lor în spațiul mediatic ucrainean”), realizat de Ukraine Сrisis Media Center:
1) dezinformarea adresată publicului rus intern, pentru a portretiza Uсraina ca un inamic și a obține un mandat social pentru punerea în aplicare a politicii externe agresive a Rusiei;
2) dezinformarea adresată publicului ucrainean, pentru a diviza și destabiliza societatea și a o pacifica forțat în condițiile Kremlinului;
3) dezinformarea adresată publicului internațional, pentru a legitimiza politica externă a Rusiei, a consolida influența Kremlinului în regiunile pe care le consideră zona sa de influență și pentru a obține recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, ducând la ridicarea sancțiunilor occidentale.

Dezinformarea pro-Kremlin despre Uсraina vizează… |
||
… publicul rus
pentru a portretizaUсrainaca un inamic |
… publicul ucrainean
pentrua dezbinașidestabiliza |
… publicul internațional
pentru a legitimizapolitica externă rusă |
| Pe baza studiului realizat de Ukraine Crisis Media Center | ||
Mass-media rusă în Crimeea și Donbas, dar nu altundeva în Uсraina
Acoperirea și influența mass-mediei de stat ruse în Uсraina s-au diminuat substanțial față de anii care au precedat Euromaidanului. Acest lucru se datorează în mare măsură deciziilor luate de autoritățile ucrainene începând din 2017 de a sancționa și bloca o serie de canale mediatice ruse de stat și două dintre cele mai mari rețele de socializare din Rusia. De asemenea, trei televiziuni ucrainene având legături cu Kremlinul au fost închise în februarie 2021, după ce au fost impuse sancțiuni proprietarului lor. Însă în unele părți ale Uсrainei, încă se poate recepționa televiziunea rusă terestră și se poate citi și viziona media aferentă online.
Spre deosebire de restul Uсrainei, televiziunile și mass-media online ucrainene sunt blocate în Donbas și Crimeea, iar oamenii de acolo au acces doar la mass-media pro-Kremlin. Diverse organizații, inclusiv Human Rights Watch, Freedom House și Reporteri fără frontiere au raportat deteriorarea libertății mass-media în Donbas și Crimeea începând din 2014.
Cele mai recente relatări media despre concentrarea militară rusească la frontierele Uсrainei promovează discursuri manipulatoare ale canalelor mediatice pro-Kremlin din Rusia și Donbas. Canalele mediatice pro-Kremlin din Uсraina susțin că Kievul planifică să atace zone controlate de separatiștii susținuți de Rusia și să târască Rusia în ostilitățile din Donbas.
Guvernul ucrainean a spus că acestea sunt, nici mai mult, nici mai puțin decât „propagandă absurdă” pentru a acoperi propriile planuri ale Rusiei. De asemenea, Rusia acuză țările membre NATO de „pomparea” Ucrainei cu arme.
Principalele narațiuni ale dezinformării pro-Kremlin
Principalul obiectiv al dezinformării pro-Kremlin care vizează Uсraina este distorsionarea faptelor în legătură cu cele trei evenimente-cheie care au modelat politica Moscovei față de Uсraina începând din 2014: revoluția Euromaidan, anexarea ilegală a Crimeei și conflictul armat din Donbas.
Rusia s-a împotrivit mult timp strângerii legăturilor Ucrainei cu instituțiile europene, iar principala sa cerere este ca Uсraina să nu adere niciodată la NATO sau să găzduiască arme ofensive ale alianței militare pe teritoriul său.
În 2014, când ucrainenii l-au destituit pe președintele lor pro-rus corupt, Rusia a răspuns invadând și anexând ilegal peninsula Crimeea de la Uсraina, iar separatiștii susținuți de Rusia au pus mâna pe zone extinse din regiunile estice Donețk și Lugansk din Uсraina, cunoscute colectiv ca Donbas.
Revoluția Euromaidan este portretizată ca o lovitură de stat sponsorizată de Occident. Potrivit acestui discurs, toate evoluțiile interne ulterioare au servit la mulțumirea patronilor occidentali ai Kievului și au transformat Uсraina într-un focar al rusofobiei, în care identitatea, limba și religia ruse sunt călcate în picioare.
Anexarea Crimeei de către Moscova este justificată cu aceeași logică falsă: decât să trăiască sub noul regim anti-rusesc instalat de mulțimea Euromaidan, locuitorii din Crimeea au ales, în proporție covârșitoare, să „se reunească” cu Rusia printr-un „referendum democratic”, organizat ilegal în doar câteva zile și încălcând legislația ucraineană.
Mai presus de toate, discursul despre Uсraina ca un stat eșuat, fără instituții reale și incapabil să le ofere cetățenilor săi drepturi și libertăți fundamentale, servește la discreditarea statalității sale. Această idee lasă impresia greșită că influența rusă este de dorit și necesară pentru a ajuta la soluționarea „haosului” de pe teritoriul ucrainean.
În sfârșit, agresiunea Rusiei în estul Uсrainei este prezentată ca un „război civil” împotriva vorbitorilor de limbă rusă/etnicilor ruși care refuză să accepte guvernarea juntei naziste de la Kiev.
Kremlinul promovează constant toate aceste discursuri nocive despre Uсraina de ani buni, folosindu-se de toate instrumentele disponibile. Acestea sunt repetate de oficiali ruși de rang înalt și difuzate la televiziunile ruse publice și private, federale și regionale. Sunt diseminate online – atât prin mass-media, cât și pe rețelele de socializare, inclusiv prin ferme de troli și boți.
Trebuie remarcat că multe dintre aceste mesaje se adresează nu doar publicului rus, ci și celui internațional. S-ar părea că canalele de dezinformare se simt obligate să convingă oamenii care trăiesc mult dincolo de frontierele ruse și ucrainene. De exemplu, baza de date EuvsDisinfo conține peste 140 de exemple în care mass-media pro-Kremlin susține, în arabă, că Crimeea „a ales” să își lege soarta de Rusia.
Parteneriatul estic ca proiect neocolonialist
Și Uniunea Europeană și inițiativa Parteneriatului estic sunt ținte importante ale dezinformării.
De obicei, dezinformarea pro-Kremlin se concentrează pe denigrarea aspirațiilor europene ale Uсrainei. UE este prezentată ca o Uniune malignă și egoistă, al cărei singur scop este să exploateze Uсraina, să-i extragă resursele și să-i angajeze oamenii ca forță de muncă ieftină, în loc să făurească un parteneriat egal. În consecință, modernul Acord de asociere UE-Ucraina și Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare sunt descrise ca fiind nocive pentru Uсraina și benefice numai pentru UE – o minciună sfruntată, dacă facem efortul de a verifica statisticile care arată creșterea comerțului ucrainean cu UE. De asemenea, acest discurs caută să portretizeze Rusia ca singurul protagonist geopolitic capabil să asigure dezvoltarea și prosperitatea Uсrainei.
Vaccinarea împotriva COVID-19
Ucraina a fost supusă și unui val de afirmații false despre COVID-19 și vaccinări. De exemplu, publicului ucrainean i s-a spus că țara sa este „un teren de testare” în cursa mondială a vaccinurilor, că vaccinarea cu produse occidentale este un mijloc de control al populației și că guvernul ucrainean mai degrabă și-ar vedea murind propriii cetățeni decât să aprobe vaccinul Sputnik V produs de Rusia.
Deși este dificil de cuantificat impactul dezinformării pro-Kremlin asupra ratelor de vaccinare din Ucraina, este evident că Moscova caută în mod activ să influențeze opinia publică din Ucraina în legătură cu acest subiect și să suscite neîncredere în autoritățile locale. Un raport recent al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei oferă o analiză detaliată a modului în care protagoniștii pro-Kremlin utilizează Telegram – o aplicație populară de mesagerie instantanee – pentru a zădărnici eforturile de vaccinare din țară. Mai mult, raportul remarcă disonanța dintre discursurile folosite intern în Rusia și cele diseminate în Uсraina: în Rusia, primele încurajează vaccinarea ca fiind o măsură necesară și sigură împotriva COVID-19, în timp ce celelalte o prezintă ca pe o încălcare potențial letală a libertăților civile în Uсraina.