Gândiți-vă înainte de a distribui

Nimeni nu vrea să fie cel (cea) care contaminează feedurile social media ale prietenilor cu teorii ale conspirației sau dezinformări. Folosiți această listă pentru a vă asigura că sunteți cu un pas înaintea dezinformării!

VERIFICAȚI ADRESA

  • Oamenii fac uneori greșeli atunci când introduc o adresă web. Pentru a profita de acest lucru, escrocii creează site-uri false care pot părea adevărate și bine-cunoscute.
  • În timp ce bbcnews1.com arată ciudat atunci când este comparat cu adevăratul bbc.com/news, poate fi mai dificil să vă amintiți dacă un site folosea domeniul .info sau .com. Pentru a evita să faceți astfel de greșeli, marcați-vă sursele preferate sau introduceți numele site-ului de știri într-un motor de căutare.
  • Dacă întâlniți un hyperlink într-un e-mail sau în social media, treceți cursorul peste hyperlink înainte de a face clic pe el. În acest fel puteți vedea întreaga adresă și puteți verifica dacă domeniul este cunoscut. Acest pas este o bună practică și pentru a vă proteja dispozitivele de infectarea cu programe malware.

VERIFICAȚI CONȚINUTUL

  • Știrile sunt adesea destul de plictisitoare, cu excepția unor rare ocazii, cum ar fi atunci când doi băieți au salvat un câine din apa înghețată și acesta s-a dovedit a fi un lup. Povestea despre băieții de altar care puneau marijuana în cădelniță este aproape la fel de interesantă, numai că nu e adevărată. Primul instinct cu privire la veridicitatea unei știri nu este întotdeauna de încredere, așa că aveți grijă să verificați conținutul în alte moduri.
  • Dacă articolul pe care îl citiți provine dintr-o sursă necunoscută, comparați conținutul acestuia cu conținutul jurnalistic care respectă standardele profesionale, cum ar fi BBC, Deutsche Welle sau New York Times. Uneori, paginile web ale ministerelor sau ale birourilor guvernamentale pot fi și ele utile.
  • Și nu, un număr mare de urmăritori nu înseamnă neapărat că un cont de social media este o sursă de încredere.

NU VĂ LĂSAȚI INDUȘI ÎN EROARE

  • Se pot crea informații false sau înșelătoare despre aproape orice. În ceea ce privește coronavirusul, de exemplu, au apărut articole care susțin în mod fals că COVID-19 este o armă biologică dezvoltată într-un laborator; când de către SUA, când de către statul paralel, când de către George Soros; cu scopul de a instala microcipuri în creierul oamenilor și de a controla populația lumii.
  • Un text care pretinde că s-a întâmplat ceva pentru că în spatele lui se află un grup secret rău-intenționat ar trebui să sune imediat ca un semnal de alarmă. Semnalul ar trebui să fie și mai puternic dacă articolul vă spune asta:
    • Nimic nu se întâmplă din întâmplare
    • Nimic nu este așa cum pare
    • Toate lucrurile au legătură unele cu altele
  • De asemenea, nu uitați că distribuirea articolelor care susțin în mod fals că soluția salină sau ghimbirul vă poate vindeca de COVID poate avea consecințe grave asupra sănătății publice, deoarece acestea pot încuraja oamenii să nu țină cont de recomandările medicale autorizate.

VERIFICAȚI ORGANIZAȚIA MEDIATICĂ

  • Mass-media credibilă și profesionistă nu se complace în teorii ale conspirației și păstrează opiniile unilaterale acolo unde le este locul: în articolele de opinie.
  • Jurnalismul de încredere respectă standardele definite ale profesiei: un articol ar trebui să aibă mai multe surse și să reprezinte puncte de vedere concurente pentru a prezenta o relatare echilibrată a unei anumite probleme.
  • Dacă aveți îndoieli, aruncați o privire la secțiunea Despre și Contacte a organizației mediatice. Dacă este într-adevăr un organ de presă de încredere, ar trebui să găsiți lista jurnaliștilor care lucrează acolo și informații transparente despre organizație și finanțarea acesteia
  • Atunci când sunt scoase la iveală, sursele de dezinformare folosesc adesea logica inversă și pot încerca să argumenteze că nu ei, ci dvs. îi derutați sau îi dezinformați pe ceilalți. După cum a scris strălucit Darth Putin pe Twitter: „Dacă arată ca o rață, măcăne ca o rață, neagă că e rață, îți cere să dovedești că e rață, te acuză că tu ești rață, spune că câinele tău e rață, că pisica prietenului tău e rață și că toate cele 3 «rațe» menționate mai sus sunt rațe rusofobe, este o rață a Kremlinului.”

VERIFICAȚI AUTORUL

  • Îl cunoașteți pe autorul articolului? Puteți găsi ceva ce a scris anterior? Un jurnalist respectat are întotdeauna un istoric.
  • În caz de dubii, verificați dacă autorul (sau cuvintele-cheie sau secțiunile din text) au rezultate pe un site de verificare a faptelor. În plus, dezinformarea lasă urme.
  • Jurnalistul acela chiar există? Unii autori necinstiți publică sub un nume inventat.

VERIFICAȚI SURSELE

  • Uneori, un expert nu este cu adevărat un expert, ci mai degrabă un așa-zis „expert”, specializat, de exemplu, în statul paralel, în extratereștrii din antichitate și în politica externă – toate la un loc.
  • Iar uneori, grupurile de reflecție care promit să răspândească idei progresiste și gândire critică sunt doar aceleași grupuri pro-Kremlin.
  • Dacă un articol folosește doar surse anonime sau nu folosește deloc surse, ar trebui să vă determine să fiți precaut(ă).

VERIFICAȚI IMAGINILE

    • Să vezi nu mai înseamnă întotdeauna să și crezi. Uneori, imaginile sunt folosite în altă țară sau reutilizate după ani întregi într-un context complet diferit. Astfel de imagini folosite în mod abuziv pot fi folosite ca „dovadă” că a avut loc un miting împotriva restricțiilor privind coronavirusul sau împotriva NATO, când, de fapt, nu a fost așa.
    • Verificați dacă o imagine a mai fost folosită anterior încărcând-o în Google Reverse Image Searchsau TinEye.
    • Prin schimbarea compoziției, a unghiului sau prin simpla decupare a unei fotografii, o mulțime poate părea fie mică, fie uriașă. Și apoi există, desigur, un întreg univers de programe de editare a fotografiilor.
    • Videoclipurile nu sunt nici ele mai bune, deoarece este din ce în ce mai ușor să faci shallowfake-uri sau deepfake-uri. Consultați aceste relatări din Wall Street Journal și New York Times.

    VERIFICAȚI: AUTORUL – ORGANIZAȚIA MEDIATICĂ – SURSELE – IMAGINILE – CE FAC VERIFICATORII DE FAPTE

GÂNDIȚI-VĂ ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

  • Scopul unui titlu este de a convinge oamenii să facă clic pe el. Nu mușcați pur și simplu momeala (pentru clic), ci citiți mai întâi articolul (și abia apoi distribuiți-l)!
  • Dacă vedeți ceva foarte popular pe rețelele de socializare, feriți-vă de roboții informatici! Ar trebui să fim circumspecți dacă un cont postează mai mult decât este posibil, are probleme de limbă sau de sintaxă sau nu poate participa la o conversație.
  • Și nu, faptul că un lucru este distribuit pe scară largă nu înseamnă automat că este adevărat. De fapt, nici măcar nu înseamnă că este popular, deoarece cumpărarea a peste 50 000 de like-uri, distribuiri, repostări pe Twitter și vizualizări costă doar câteva sute de euro.
  • Dezinformarea vizează adesea emoțiile, apelând la sentimentul nostru de nedreptate, frică, urgență, dezgust și alte sentimente negative. Imaginile, emoji-urile și titlurile puternice contribuie la mesajul emoțional al unui articol sau al unei postări în social media. Fiți atenți la modul în care aceste tactici sunt folosite în combinație pentru a transmite un anumit mesaj.
  • Glumele și satira au propriile lor moduri de exprimare și nu trebuie să fie factuale. De aceea sunt glume sau satiră. Râdeți, dar nu le tratați ca pe un adevăr scos la iveală.
  • Dacă doriți să vă puneți abilitățile la încercare, încercați să vă descurcați la Testul EUvsDisinfo pentru a verifica dacă puteți distinge între știrile reale, satiră și dezinformare.

VERIFICAȚI CE FAC CEI CARE VERIFICĂ VERIDICITATEA

Baza de date de dezinformare despre coronavirus – FIRSTDRAFT
Verificatori de fapte: Polygraph, StopFake, Snopes, și Politifact
Găsiți verificatorul de fapte local din această listă sau căutați aici pentru a găsi organizații care lucrează împreună cu Facebook

Investigații online – Bellingcat
Expunerea și explicarea dezinformării – Digital Forensics Lab

Inițiative europene:
Baza de date EUvsDisinfo
Comisia Europeană: Euromituri
Grup de reflecție al Parlamentului European: Dezinformarea
Alegerile europene din 2019

Dacă aveți nevoie de mai multe informații, consultați lista noastră de lectură. Și dacă simți că știți tot ce am scris aici și chiar mai mult, împărtășiți-vă cunoștințele cu ceilalți!

 

 

DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII

Cazurile din baza de date EUvsDisinfo vizează în principal mesajele din spațiul informațional internațional identificate ca prezentând o imagine parțială, distorsionată sau falsă a realității și care răspândesc mesaje-cheie pro-Kremlin. Aceasta nu înseamnă neapărat că un canal mediatic are legătură cu Kremlinul sau o politică editorială pro-Kremlin ori a căutat în mod intenționat să dezinformeze. Publicațiile EUvsDisinfo nu reprezintă poziția oficială a UE, iar informațiile și opiniile exprimate se bazează pe rapoartele și analizele media ale grupului operativ East Stratcom.

    %s

      TRIMITEȚI-NE FEEDBACKUL DVS.

      Informații privind protecția datelor *

        Subscribe to the Disinfo Review

        Your weekly update on pro-Kremlin disinformation

        Data Protection Information *

        The Disinformation Review is sent through Mailchimp.com. See Mailchimp’s privacy policy and find out more on how EEAS protects your personal data.

        🎵 Playlist