Verificați sursa. Verificați sursa. Verificați…
Jurnaliștii despre dezinformare. Partea a șasea: Republica Moldova
Jurnalismul credibil stă în centrul unei societăți democratice. Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, EUvsDisinfo publică o serie de articole, pentru a face auzită vocea jurnalismului independent din țările Parteneriatului estic. Partea a șasea. Republica Moldova.
EUvsDisinfo a discutat cu patru jurnaliști distinși din Republica Moldova, care reflectă asupra provocărilor jurnalismului contemporan și asupra propriilor experiențe. Natalia Morari, de la TV8. Vasile Botnaru, de la Radio Europa Liberă. Alina Radu, de la Ziarul de Gardă, și vloggerul Dorin Galben. La fel ca oriunde, dezinformarea constituie o problemă și în Republica Moldova, dar există și modalități de a o combate.
De ce este important jurnalismul?
Natalia Morari:
Vreau să cred că acest rol nu s-a schimbat cu anii, chiar dacă astăzi trecem printr-o perioadă extrem de complicată și grea pentru tot ce înseamnă jurnalism calitativ. Noi trebuie să-i informăm pe oameni corect și să-i ajutăm să ia decizii importante în viața lor, bazate pe informație veridică și verificată. De ce noi trecem prin timpuri grele? Pentru că astăzi este foarte ușor să devii viral și popular pe rețele de socializare. Este mult mai ușor să devii popular, este mult mai ușor să devii citat, este mult mai ușor să devii re-publicat în ziua de astăzi, dar asta deloc nu înseamnă că ceea ce fac acești oameni este jurnalism în adevăratul sens al cuvântului.
Alina Radu, de la Ziarul de Gardă.
Alina Radu:
Rolul jurnalistului în societate nu este doar de a informa și nici măcar de a educa. Rolul jurnalistului este mult mai extins. Jurnaliștii, reporterii trebuie să participe și la formarea societății. Și mai ales, să implice societatea în rezolvarea problemelor. Fierberea lor zilnică și dorința lor de a face jurnalism cât mai bun, de a le oferi oamenilor istorii corecte despre fenomene dezgustătoare, curajul lor de a confrunta corupții și abuzatorii drepturilor omului îmi dă o satisfacție enormă, înțelegând că în această profesie avem multe dificultăți, dar niciodată nu suntem singuri, ba chiar sunt alături de cei mai buni!
Vasile Botnaru:
Jurnalismul îți permite să trăiești, ca și activitatea scriitoricească, mai multe vieți, prin studierea factologiei din diferite domenii. Când vorbești cu niște mineri pentru un articol, volens-nolens te aprofundezi în acest mediu și această experiență este foarte utilă. Dar, în general, ipostaza asta de curea de transmisiune între oamenii de diferite meserii și consumatorii de jurnalism este o ocupație foarte bună. Cine o face cu dedicație are cea mai bună recompensă – mă refer la recunoștința publicului. Poate sunt un om de modă veche, dar eu cred în jurnalismul responsabil, motivat, cu misiune și am norocul să lucrez la o instituție de presă care împărtășește aceste criterii. Jurnaliștii au o misiune pe cât de nobilă pe atât de ingrată. Trebuie să vorbească despre lucruri evidente, dar trebuie să intre și în culisele acestor lucruri. Ei de fapt trebuie să furnizeze fapte și nu concluzii, nu afirmații, nu comentarii, astfel încât oamenii să-și formuleze propriile concluzii.
În ce fel poate fi nocivă dezinformarea?
Natalia Morari:
Aici n-aș vrea să mă bag foarte mult în teorie, dar să aduc un exemplu din viața de zi cu zi – cred că asemenea exemple le vedem acum foarte multe în jurul nostru. Dezinformarea legată de campania de vaccinare – oamenii aud informații că vaccinarea ar duce la ciparea cetățenilor, că asta este un plan diabolic pus de cei din occident. Ce asta înseamnă? Asta înseamnă că oamenii nu se vaccinează, asta înseamnă că oamenii își pun viața în pericol, dar cel mai strașnic, prin prostia lor și lipsa de educație ei pun în pericol viața celor din jur. Iată un exemplu recent de dezinformare.
Natalia Morari, de la TV8.
Dorin Galben:
Dezinformarea este o mare problemă în toată lumea, nu doar în Republica Moldova unde, din păcate, o întâlnim foarte des. Fenomenul ăsta a căpătat amploare odată cu apariția rețelelor de socializare, unde fiecare cui nu-i este lene poate scrie orice și poate răspândi tot felul de neadevăruri. Din păcate, încă nu există un mecanism clar prin care cei care dezinformează să fie trași la răspundere pentru faptele lor, iar asta nu-i deloc bine.
Alina Radu:
Odată cu dezvoltarea dezinformatorilor profesioniști, plătiți (cum ar fi unele canale finanțate de către Kremlin), mulți jurnaliști sunt agresați și amenințați de către armatele de troli și persoane cu conturi false pe rețelele sociale. E ceva care nu trebuie să se întâmple, dar la moment nicio autoritate în stat nu oferă protecție societății și jurnaliștilor în aceste condiții. Dezinformarea aduce mari daune societății. Sunt daune pe termen scurt, cum ar fi oameni înfuriați, dezamăgiți, oameni care iau pe bune un mesaj greșit. Dar există și o daună pe termen lung – se dăunează foarte mult științei, se dăunează foarte mult încrederii în presă, se dăunează foarte mult încrederii în societate în general. Și această încredere va fi foarte-foarte greu de restabilit, mai ales că cei care dăunează sunt niște oameni fără identitate, sunt niște proiecte ascunse cu agendă ascunsă și din cauza asta va fi dificil.
Ce pot face oamenii pentru a evita sau a combate dezinformarea?
Alina Radu:
Un sfat simplu le-aș da tuturor celor care consumă jurnalism – așa cum mergeți la piață și alegeți un măr ca să fie pe gustul dumneavoastră și alegeți niște fructe și niște legume care credeți că nu vă vor dăuna, dar vă vor crea niște senzații plăcute, exact așa alegeți și instituția media pe care o urmăriți și produsele mediatice pe care le consumați. Pentru că un măr ales greșit poate fi toxic, un produs media, o știre falsă de asemenea vă poate dăuna. Atunci când un om își alege un prieten, de exemplu, el comunică cu el puțin ca să înțeleagă dacă au interese comune și dacă acest om este sincer, deschis, nu are niște calități negative evidente, exact așa alegeți-vă instituțiile media pe care le urmăriți, ca să corespundă intereselor dvs și felului dvs de a fi. Deci, dacă vreți să comunicați cu cineva sincer, vedeți ca instituția media să nu spună minciuni. Dacă vreți să aflați informații adevărate, verificați ca instituția media să nu aibă un politician în spate sau o agendă politică în spate.
Vloggerul Dorin Galben.
Dorin Galben:
De multe ori când întâlnesc cazuri de dezinformare încerc să găsesc probe că informația prezentată nu corespunde adevărului și vorbesc despre asta în emisiunile, interviurile sau vlogurile mele. Mai nou, semnalez cazurile de dezinformare pe platforma TV PRIVEȘTE, implementată de Centrul pentru Jurnalism Independent.
Natalia Morari:
Ar fi un singur sfat – verificați sursa, verificați sursa, verificați sursa. Doi, fiți foarte atenți ce citiți și ce răspândiți pe rețelele de socializare. Foarte des oamenii se informează doar din titluri de știri fără ca măcar să deschidă știrea și să citească pe ce se bazează cei care prezintă informația, la care sursă fac referință. De aceea eu, de exemplu, dacă și deschid ceva pe rețele de socializare, astea sunt surse media de la care mă informez de ani de zile, pe care eu le cunosc. Eu cunosc cine stă în spatele acestor redacții, eu cunosc cine este redactorul-șef, eu cunosc cine sunt jurnaliștii care își pun numele sub fiecare articol sau sunt autorii fiecărei emisiuni. Nu este atât de greu de aflat lista surselor mass-media în care se poate de avut încredere în țara dumneavoastră sau în regiunea dumneavoastră. Eu v-aș sfătui să verificați sursa, să aveți încredere în ea, să fiți sigur că această sursă nu este fie un oligarh, fie un partid politic pentru că aici apar pericole, atunci când proprietarii au interese ascunse, care pot fi puse în fața interesului public.
Vasile Botnaru:
Din păcate minciuna tot timpul a fost mai șmecheră, mai isteață decât adevărul. Se spune că minciuna are picioarele scurte și nu merge departe, dar ea se strecoară. Și în ziua de azi, când se declară oficial ca și cum, filozofic, că trăim în perioada post-adevărului, în felul ăsta justificându-se manipularea și dezinformarea, că, vezi Doamne, nu e nicio diferență între adevăr și semi-adevăr pentru că suntem în post-adevăr, dezinformarea este foarte prezentă. Ea se face cu atâta dezinvoltură, fără dovezi, tocmai pentru că oamenii mușcă ușor nada asta. Și asta o vedem permanent, începând de la știrile astea false cu băiețelul răstignit în Donbass sau cu negaționiștii care nu cred în existența COVID-ului și se opun vaccinării. Or asta este o chestiune atât de prezentă în viața noastră că eu, bunăoară, mă îngrozesc că jurnalismul nu are reacții pe măsură, nu are instrumentele de contracarare, întârzie cu instrumentele. Și jurnalismul, dar și instituțiile statului care de fapt sunt obligate să protejeze securitatea statului.
Vasile Botnaru, de la Radio Europa Liberă.
Ce ai vrea să le spui oamenilor cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei?
Alina Radu:
Nu lăsați politicienii să submineze acest efort al reporterilor buni. Atunci când politicienii controlează presa, publicitatea, CCA, Poșta Moldovei, munca reporterilor liberi e zădărnicită și pierde întreaga societate, câștigă doar corupții.
Vasile Botnaru:
Presa nu este doar fapt divers, pentru asta este National Geografic sau Discovery, dar presa este un instrument de control public asupra celor cărora le-am delegat, le delegăm dreptul să decidă în locul nostru. De asta nu vrem poziții privilegiate, vrem doar societatea să ceară legislatorilor, autorilor de acte normative să creeze condiții pentru buna funcționare a presei, asta e strictamente necesar dacă vrem o societate sănătoasă și alternativa o vedem în alte părți care-i – cu presă trimisă în închisoare și autoritarismul la el acasă.
Dorin Galben:
Un om bine informat este un om greu de manipulat!
***
Aici se încheie seria noastră de șase articole din țările Parteneriatului estic al UE, dedicate Zilei Mondiale a Libertății Presei. Le mulțumim tuturor celor 28 de jurnaliști din șase țări pentru că au participat și ne-au împărtășit opiniile și cunoștințele lor.
Libertatea presei rămâne deosebit de importantă, iar tendințele globale din ultimele 12 luni nu sunt tocmai îmbucurătoare, din nefericire. Potrivit Institutului V-DEM, în 2020, două treimi dintre țările lumii au impus restricții asupra activității mass-media. În 2020, 274 de jurnaliști au fost încarcerați pentru munca lor la nivel global, potrivit celui mai recent studiu realizat de Comitetul pentru protecția jurnaliștilor. Clasamentul mondial din 2021 privind libertatea presei arată că jurnalismul poate fi considerat cel mai bun vaccin împotriva dezinformării.
Cu toate acestea, din cauza restricțiilor legate de COVID-19, acesta a fost blocat complet sau parțial în 73 % din cele 180 de țări cuprinse în studiul realizat de organizația Reporteri fără Frontiere. Printre acestea se numără țări din vecinătatea estică a UE, în care jurnaliștii s-au confruntat și cu probleme financiare grave. Avem motive să luptăm mai departe pentru un jurnalism de calitate și pentru a contracara dezinformarea, pentru că libertatea presei înseamnă libertatea dvs. și contează în fiecare zi.
Articolele precedente: Partea 1: Belarus; Partea a 2: Georgia; Partea a 3: Armenia; Partea a 4: Ucraina; Partea a 5: Azerbaidjan.
