Sabotajul gazoductelor Nord Stream 1 și 2 – dezinformare ca în cazul MH-17?

Gazoductele din Marea Baltică, care împreună alcătuiesc Nord Stream 1 și 2, au fost recent ținta unor sabotaje. Exploziile deliberate descoperite la 26 septembrie în apele internaționale au avut loc în zonele economice exclusive ale Danemarcei și Suediei (delimitate cu linii maro). NS 1 și NS 2 erau dezactivate și nu exportau gaz; NS 1 din cauza unei decizii politice a Rusiei, iar NS 2 deoarece nu a primit niciodată certificarea pentru începerea operațiunilor comerciale pe fondul tensiunilor politice. Exploziile au fost detectate în ziua deschiderii oficiale a Gazoductului Baltic și aproape concomitent cu procesul de anexare ilegală de către Rusia a mai multor regiuni din Ucraina.

(Captură de ecran de la DR – Danish Broadcasting Corporation)

Milioane de metri cubi de gaz metan continuă să se scurgă prin Marea Baltică în aer, împiedicând până acum examinarea mai îndeaproape a locurilor exploziilor și a conductelor deținute de consorțiile Nord Stream 1 și 2, ambele controlate de compania Gazprom din Rusia.

De ce să fie aruncat în aer un gazoduct?

În așteptarea rezultatului anchetelor, există multe speculații și necunoscute. În același timp, spațiul informațional este plin de dezinformări și încercări de manipulare. În ecosistemul de dezinformare pro-Kremlin, circulă numeroase acuzații care sugerează că: (1) este opera SUA; (2) polonezii sunt autorii; (3) Regatul Unit sau țările baltice sunt autorii; (4) ucrainenii sunt autorii; (5) atât timp cât Rusia nu este implicată în anchete, acestea nu vor fi de încredere. Putin și-a adus și el contribuția în discursul solemn de vineri, 30 septembrie, în care a anunțat anexarea altor patru regiuni din Uсraina: „anglo-saxonii sunt în spate”, făcând aluzie la SUA și Regatul Unit.

Un tipar bine-cunoscut

Tacticile de promovare a acestor afirmații seamănă cu explicațiile sau acuzațiile false legate de doborârea cu o rachetă a avionului de linie malayisian MH-17 deasupra regiunii Donbas, în 2014.

Să zăbovim pentru o clipă asupra tragicului eveniment în care a fost implicat zborul MH-17, care poate fi util pentru a detecta tiparele și stratagemele. La acea vreme, peisajul informațional rus s-a umplut rapid cu acuzații: – a fost Ucraina, – a fost CIA, – a fost o explozie plănuită, întrucât avionul transporta deja cadavre, – a fost terorism – a se vedea relatarea noastră aici. Realitatea era însă mult mai simplă. Militanții susținuți de Rusia se lăudaseră deja în discuții radio și telefonice că au doborât ceea ce ei credeau a fi un avion ucrainean. În cele din urmă, anchetele internaționale, conduse de poliția din Țările de Jos și susținute de numeroase materiale, inclusiv de la grupul de investigații Bellingcat, chiar au identificat brigada de apărare aeriană rusă. Unitatea respectivă și comandanții săi sunt acum inculpați oficial, deși se ascund în prezent în Rusia. A se vedea cazurile noastre aici. Rusia a boicotat efectiv ancheta și a încercat să o submineze, poluând spațiul informațional cu tot felul de minciuni.

Crearea de confuzie și distragerea publicului

Reflexul ecosistemului de la Kremlin este de a răspândi cât mai multe explicații și acuzații posibil pentru a tulbura apele și a vedea ce prinde la public, de a crea mai multe conspirații. Acest lucru a fost evident, de exemplu, și în cazul otrăvirii familiei Skripal din Salisbury cu agentul neurotoxic Noviciok în Regatul Unit sau în explozia depozitului de muniție ceh din Vrbětice.

Ecosistemul de la Kremlin încearcă să promoveze sentimente anti-Occident//UE/SUA în statele membre ale UE. Pentru aceasta, a procedat în mai multe feluri, inclusiv prin promovarea unor dovezi fabricate sau prin utilizarea abuzivă a conținutului real pentru a vehicula discursul potrivit căruia SUA s-ar afla în spatele sabotajului gazoductelor.

Povestea elicopterului american… de la 250 km distanță.

Pentru a înțelege cum se răspândește de fapt dezinformarea în decurs de câteva minute, să analizăm falsa poveste a elicopterului american.

În a doua zi a scurgerilor de gaz, pe 28 septembrie, canalul mediatic rus Lenta a publicat un articol. Acesta susținea că un elicopter militar al SUA survola zona scurgerilor de gaz de la Nord Stream între 25 și 26 septembrie. Articolul cita ca sursă FlightRadar24, portalul informativ de urmărire în timp real a traficului aerian. După douăzeci de minute, pe alte canale mediatice pro-Kremlin au fost publicate mai multe articole similare care citau aceeași sursă: Tsargrad (aici), urmat de publicația guvernamentală rusă Rossiskaya Gazeta RG.RU, RIAFAN și agenția de știri de stat RIA. Conturile oficiale de Twitter ale ambasadelor Rusiei au fost și ele implicate, de ex. @EmbRusiaMexico a promovat aceeași narațiune și linkul către site-ul web FlightRadar24 care prezenta presupusele deplasări ale elicopterului.

Elicopterul se afla însă departe. Tweeturile și articolele care citau FlightRadar24 au fost folosite manipulator, în încercarea de a dovedi presupusa implicare a SUA în scurgerile de gaze. Așa cum se putea vedea chiar pe portalul FlightRadar24 la acea dată, elicopterul militar al SUA se afla la cel puțin 250 km est de zona raportată a scurgerilor. Dar foarte puține persoane s-ar osteni să verifice sursele…

(Captură de ecran de pe FlightRadar)

Scoaterea din context…

Mai multe exemple ilustrează tacticile reîncadrării contextului.

La 26 septembrie, un tweet care includea un videoclip de la începutul lunii februarie 2022 și îl arăta pe președintele american Biden în timpul unei conferințe de presă, vorbind despre posibila închidere a gazoductelor Nord Stream în cazul invadării Ucrainei de către Rusia, a fost publicat de contul de Twitter @AZMilitary1. @AZMilitary1 a fost menționat de mai mulți verificatori ai veridicității informațiilor sau în articole de jurnalism de investigație ca unul dintre principalii protagoniști implicați în ecosistemul de manipulare a informațiilor de la Kremin.

La 27 septembrie, un videoclip extras din aceeași conferință de presă a fost postat pe Twitter de contul verificat @Partisangirl (cu 178 000 de urmăritori) deținut de bloggerița celebră pe internet Maram Susli, afiliată statului rus (contributoare la platforma deținută de statul rus RT, pe care are și o pagină biografică dedicată). Postarea a atras peste 8 000 de repostări și 17 000 de aprecieri. Între 28 și 29 septembrie, mai multe ediții ale RT au publicat articole care includeau videoclipul și promovau aceeași narațiune.

…sosirea la Ministerul Afacerilor Externe din Rusia

La 28 septembrie, același videoclip postat pe Twitter de @Partisangirl a fost publicat pe conturile oficiale de Twitter și Telegram ale Ministerului Afacerilor Externe din Rusia.

… și amplificarea de către platformele chineze controlate de stat

La momentul scrierii acestui articol, scurgerile Nord Stream sunt cel mai vizibil subiect în mass-media chineză controlată de stat. După sabotaj, videoclipul cu discursul lui Biden a fost publicat pe YouTube de canalul Shanghai Eye, controlat de statul chinez. Videoclipul a fost citat și într-un editorial al China Daily și a fost inclus într-un videoclip al Xinhua – principala agenție de știri din China – și în două videoclipuri ale CGTN. Unul dintre videoclipurile publicate de CGTN a fost distribuit de doi diplomați chinezi, Zhang Meifang și Zhang Heqing.

De asemenea, declarația secretarului de stat american Blinken, care a numit scurgerile Nord Stream o „oportunitate uriașă”, a fost prezentată de canalele chineze de pe Twitter ca o „oportunitate” pentru SUA de a crește dependența UE de energia americană. Această interpretare a fost distribuită de un influencer afiliat statului, citat de ambasadorul chinez în Malta, Yu Dunhai, de diplomatul chinez Zhang Heqing și de comentatorul Global Times Hu Xijin.

Această amplificare, aparent coordonată, a aceluiași conținut de către protagoniști chinezi indică alinierea și complicitatea intereselor între ecosistemele de dezinformare rus și chinez. Prin utilizarea surselor rusești și a conținutului manipulator, canalele mediatice chineze controlate de stat au transmis narațiunea înșelătoare potrivit căreia SUA s-ar afla în spatele sabotajului, deviind totodată acuzațiile împotriva Rusiei.

Semănarea îndoielii

În așteptarea desfășurării anchetelor, ecosistemul de la Kremlin a mobilizat eficient un anumit public semnificativ, iar mesajul său a ajuns în mass-media din Europa și SUA; exemple aici și aici. Ministerul rus de externe și ambasadele Rusiei sunt și ele active, așa cum am ilustrat mai sus.

La fel ca în cazul zborului MH-17, platformele de stat rusești continuă să polueze spațiul informațional, străduindu-se să inunde și să domine percepția publică. Indiferent de rezultatul anchetelor oficiale, creierul uman este programat să fie intrigat de conspirații. Este ceea ce își doresc majoritatea dezinformatorilor și manipulatorilor: să tulbure imaginea și să semene îndoială.