1 000 și 4 000 de zile de discurs de incitare la ură în sprijinul războiului Rusiei împotriva Uсrainei

În cele peste o mie de zile de război la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, retorica pro-Kremlin a escaladat cu mult dincolo de dezinformare. S-a transformat într-o campanie periculoasă de incitare la ură, punând bazele ideologice pentru atrocitățile și crimele de război comise la Bucea, Irpin, Mariupol, Karamtorsk și în multe alte locuri din Ucraina.

Sub pretextul „denazificării” (termenul utilizat de Kremlin pentru îndepărtarea liderilor aleși în mod democratic din Ucraina și restabilirea controlului imperial rus), Kremlinul se folosește de cuvântul toxic „nazist” pentru a-i dezumaniza și demoniza în mod sistematic pe ucraineni, insuflând în rândul publicului și al armatei ruse convingerea că existența ucraineană este inerent amenințătoare și trebuie strivită.

Un articol publicat de RIA Novosti (sancționată de UE), principala agenție de presă controlată de stat din Rusia, la doar câteva luni după începerea invaziei pe scară largă a Rusiei, exemplifică acest tip de retorică. Intitulat „Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina”, acesta a descris un plan terifiant de distrugere și reprimare în masă a Ucrainei. Articolul a mers până într-acolo încât a propus redenumirea și eliminarea cuvântului „Ucraina” din limba rusă și înlocuirea acestuia cu structuri culturale și legale rusești impuse de-a lungul multelor decenii de ocupație represivă. Este nici mai mult, nici mai puțin decât rețeta anihilării statului ucrainean și a identității ucrainene.

Astfel de fantezii cu iz de genocid au fost repetate și amplificate de alte personaje importante ale Kremlinului, inclusiv de Dmitri Medvedev, care a cerut în mod deschis ca Ucraina și poporul său să „dispară”. Un alt oficial rus de rang înalt, fost viceprim-ministru și fost director al agenției spațiale ruse, Dmitri Rogozin, a numit Ucraina o „amenințare existențială” și a îndemnat „să li se pună capăt” odată pentru totdeauna.

Discursul de incitare la ură devenit curent dominant

În Rusia, discursul de incitare la ură în legătură cu Ucraina a devenit un curent dominant. Și-a făcut loc în spațiul informațional rusesc, iar principalele canale mediatice de dezinformare pro-Kremlin adoptă mai multe strategii discursive:

• Dezumanizarea – sugerează, de exemplu, că ucrainenii s-au transformat în animale, pentru a evoca astfel sentimente de repulsie și dispreț.

• Demonizarea – atât la modul literal, cât și figurat, pentru a da vina pe Ucraina pentru necazurile Rusiei.

• Negarea existenței – insistă că Ucraina nu este cu adevărat o țară, ci o simplă creație a manipulării occidentale, reprezentând astfel o amenințare existențială pentru Rusia.

• Acuzații în oglindă – ucrainenii sunt acuzați, în mod fals, că plănuiesc să comită atrocități împotriva așa-zișilor „salvatori”. Unul dintre cele mai grăitoare exemple este următorul: RT a susținut că „ucrainenii vor sânge rusesc” cu două săptămâni înainte de invazie.

• Revizionismul istoric – îndeosebi negarea sau elogierea ororilor trecutului. În centrul acestei strategii stă expresia repetată frecvent: „o putem face din nou”. Potrivit cercetătorilor în domeniul drepturilor omului, această expresie invocă în special unele dintre cele mai întunecate părți ale istoriei Ucrainei, inclusiv epurările lui Stalin și Holodomorul, sugerând că aceste atrocități din trecut „ar putea fi repetate” în zilele noastre.

Repetată de-a lungul multor ani pe canalele mediatice rusești controlate de stat, o astfel de retorică a normalizat nu doar invazia, ci și violența extremă care o însoțește, justificând atrocitățile ca acte de așa-zisă autoapărare și întărind sprijinul public pentru agresiune. Rezultatul este o eroziune sistematică a empatiei, care favorizează crimele de război sub pretextul protejării „intereselor rusești”.

Nu vă lăsați înșelați. Rămâneți alături de Ucraina.