Abordarea consecințelor nocive ale dezinformării în război

Pentru civilii ucraineni, supraviețuirea în fața ofensivei Rusiei înseamnă nu doar să scape de gloanțe și de artilerie, ci și să își croiască drum printr-un puhoi de dezinformări dezlănțuit asupra lor de protagoniști ruși sau afiliați Rusiei. Munca de cercetare întreprinsă de Center for Civilians in Conflict (Centrul pentru civili în situații de conflict – CIVIC) a identificat o varietate de discursuri de dezinformare răspândite începând din februarie 2022, care pun în pericol viețile civililor.

Operațiunile de informații sunt acum înglobate, în mod obișnuit, în strategiile militare și de apărare naționale. Statele recunosc că dominarea sferei informaționale – inclusiv capacitatea de a identifica și contracara dezinformarea – poate contribui în mod semnificativ la succesul operațiunilor militare. În Ucraina, guvernul și armata s-au concentrat intens pe modalitățile de contracarare a dezinformării care a însoțit invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Ucraina are și o societate civilă robustă care să străduiește să identifice și să demonteze informațiile false și dezinformările. Totuși, majoritatea eforturilor guvernului și ale societății civile de a identifica și demonta discursurile conținând informații false s-au axat pe discursurile strategice și de amploare, care amenință să submineze credibilitatea guvernului și a armatei ucrainene și încearcă să justifice agresiunea Rusiei.

Multe dintre discursurile nocive identificate de CIVIC în munca sa de cercetare recentă sunt însă răspândite prin intermediul rețelelor de socializare și al aplicațiilor de mesagerie în zone geografice specifice, la nivel tactic și local. Drept urmare, sunt adesea ignorate, deși tocmai la acest nivel dezinformarea poate contribui într-un orizont de timp mai scurt la moartea și suferința civililor. Pe termen mai lung, astfel de discursuri pot submina, de asemenea, efortul de război al unei țări prin erodarea rezilienței, coeziunii sociale și încrederii comunității.

Răspândirea periculoasă a dezinformării tactice

Printre discursurile de dezinformare nocive documentate de CIVIC se numără și cele care încearcă să manipuleze mișcările populației. Potrivit civililor care au vizualizat postările și organizațiilor societății civile care urmăresc răspândirea dezinformărilor, astfel de discursuri au inclus acțiunile protagoniștilor ruși sau afiliați Rusiei prin care au distribuit informații false despre ora, locul și existența eforturilor de evacuare asistată. În timp ce armata rusă bombarda și ataca orașe, unii utilizatori online descurajau în mod frecvent civilii să fugă pe anumite rute, susținând că sunt blocate sau că forțele armate ucrainene (AFU) trag asupra autovehiculelor cu civili care trec pe acolo. Raportul CIVIC detaliază, de exemplu, modul în care canalul mediatic pro-rus ANNA News a postat un material video la 17 martie 2022, care ar fi arătat civili într-un autobuz de evacuare asupra căruia s-ar fi tras focuri de armă de către forțele armate ucrainene, în condițiile în care civilii încercau să fugă din Mariupol. CIVIC nu a găsit nicio dovadă credibilă în sprijinul afirmațiilor din materialul video.

Alte discursuri au căutat să răspândească confuzie și panică în rândul civililor, de exemplu, prin afirmații false în legătură cu ce zone ale țării erau sub ocupație rusească sau despre spioni infiltrați în sânul comunităților. Civilii care au raportat că au văzut astfel de postări au spus CIVIC că ele nu au făcut decât să pună civilii în pericol.

Deși nu este un fenomen nou în Ucraina, discursurile de dezinformare menite să creeze disensiuni între diferitele segmente ale populației au proliferat, de asemenea, în 2022, incluzând mesaje menite să exacerbeze tensiunile dintre ucrainenii strămutați și comunitățile care îi găzduiesc, dar și între civilii din Ucraina vorbitori, în principal, de rusă și cei vorbitori, în principal, de ucraineană.

Este posibil ca unele discursuri online să fi descurajat civilii să caute asistență medicală. Canalele media rusești au susținut că spitalele din unele orașe erau copleșite sau că nu existau ambulanțe disponibile. Atât online, cât și offline, autoritățile ruse i-au îndrumat pe civili către centre de înregistrare, promițându-le asistență umanitară. Deși s-a oferit o oarecare asistență, Rusia a folosit aceste centre și pentru a colecta date biometrice și a trimite forțat unii civili în tabere de filtrare și detenție.

Seriozitate și încredere: rolul rețelelor de socializare în războiul informațional în situații de conflict

Pe rețelele de socializare, dezinformarea a luat avânt tocmai când civilii au ajuns să se bazeze tot mai mult pe aceste platforme pentru a lua decizii menite să le salveze viețile. Un sondaj CIVIC a constatat că, înainte de februarie 2022, 42 % dintre respondenți se bazau, în principal, pe televiziuni pentru informații despre situația politică și de securitate, iar 14 % se bazau pe Telegram, o platformă de socializare destul de populară. În decurs de două săptămâni de la declanșarea invaziei la scară largă de către Rusia, aceste cifre s-au inversat, 46 % spunând că folosesc Telegram ca principală sursă de informare și doar 12 % au continuat să se bazeze pe informațiile prezentate de televiziuni. Răspândirea tot mai largă a dezinformării pe rețelele de socializare și tiparele de consum informațional în schimbare din Ucraina au implicații asupra modului în care instituțiile guvernamentale – și alte organisme care încearcă să protejeze civilii – trebuie să identifice și să contracareze dezinformarea.

Chiar și înainte de declanșarea invaziei la scară largă de către Rusia, guvernul ucrainean a investit masiv în construirea unor instituții guvernamentale care să poată depista și răspunde la dezinformare. După februarie 2022, autoritățile civile și militare din Ucraina și-au sporit prezența pe platformele de socializare pentru a comunica proactiv cu civilii și a zădărnici dezinformarea. Un funcționar ucrainean a explicat pentru CIVIC cum instituția în cadrul căreia lucrează a diversificat platformele de socializare pe care comunică și a crescut numărul de mesaje distribuite în fiecare zi, ceea ce a făcut ca numărul urmăritorilor săi de pe rețelele de socializare să crească de peste 25 de ori, și aceasta pe o singură platformă. În august 2022, primarul din Melitopol – un oraș aflat în prima linie a războiului – a folosit postări pe Telegram pentru a distribui informații despre atacurile rusești cu rachete asupra unei rute de evacuare aglomerate. Utilizatorii ruși și afiliați Rusiei de pe rețelele de socializare au încercat să eticheteze atacurile cu rachete drept știri false, punând astfel în pericol civilii care continuau să utilizeze ruta respectivă. Dându-și seama că, în unele zone ale țării, accesul la rețelele de socializare a fost întrerupt, autoritățile ucrainene au folosit o varietate de platforme pentru a comunica cu cetățenii, încercând totodată să repare infrastructura de telecomunicații distrusă pentru a păstra liniile de informații vitale funcționale în întreaga țară. De exemplu, un alt funcționar ucrainean a relatat despre cum a încercat să contracareze informațiile false în legătură cu evacuările și să transmită civililor informații adevărate prin telefon. După ce alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă într-unul dintre orașe, iar comunicarea prin telefon nu a mai fost îndeajuns, autoritățile au încercat să clarifice informațiile despre evacuări printr-o comunicare de la om la om și folosind difuzoare.

Relațiile solide și de cooperare între funcționarii publici și societatea civilă construite înainte de februarie 2022 s-au păstrat și după declanșarea războiului și au avut o importanță critică în combaterea răspândirii dezinformării. Guvernul ucrainean și societatea civilă au angrenat și companiile-mamă ale platformelor de socializare în eforturile de a identifica dezinformarea și de a elimina conținutul nociv. Civilii ucraineni au spus CIVIC că toate aceste acțiuni au ajutat la atenuarea impactului negativ al dezinformării.

Provocări și strategii pentru combaterea dezinformării localizate din Ucraina

Autoritățile ucrainene și organizațiile societății civile au avut, totuși, dificultăți în a identifica și a răspunde discursurilor de dezinformare răspândite la nivel local, identificate de părțile interesate ca fiind deosebit de nocive pentru civili. Această realitate evidențiază necesitatea ca strategiile operaționale de informații guvernamentale și militare să includă monitorizarea și răspunsul la dezinformarea care afectează în mod negativ protecția civililor, precum și nevoia de a construi sisteme care să poată depista amenințările de dezinformare la nivelul comunităților și de a le avansa pentru o acțiune la nivel național. Deși încrederea civililor în guvern și în armata ucraineană rămâne extrem de ridicată, eforturile de comunicare strategică care discreditează amenințările valide la adresa civililor sau care zugrăvesc o imagine excesiv de pozitivă a evenimentelor, ruptă de realitate, pot submina, cu timpul, credibilitatea. De asemenea, chiar și celor mai receptive companii deținătoare de platforme de socializare le-a luat ceva timp să răspundă solicitărilor de a îmbunătăți moderarea conținutului, întâmpinând dificultăți în a-și contextualiza răspunsul, ceea ce evidențiază necesitatea unor mecanisme legislative mai puternice pentru a modela comportamentul companiilor de tehnologie. Experiența Ucrainei demonstrează totodată importanța unei educații extinse în domeniul mass-mediei pentru civili și funcționarii publici la nivel local și național, precum și importanța adaptării unor modalități de informare pentru persoanele în vârstă și cele cu dizabilități.

Pe măsură ce tot mai multe forțe armate ajung să recunoască importanța protejării civililor în timpul operațiunilor militare, dar și valoarea controlului spațiului informațional, acestea ar trebui să își concentreze unele eforturi la intersecția dezinformării cu securitatea oamenilor. Statelor le-ar fi ușor să ignore impactul pe care operațiunile de informații ale adversarului dintr-un război îl pot avea asupra securității și bunăstării civililor, alegând să se concentreze exclusiv pe implicațiile dezinformării asupra desfășurării războiului. Totuși, o abordare coerentă și cuprinzătoare menită să contracareze dezinformarea trebuie să includă ambele aspecte.

Acest articol se bazează pe munca de cercetare întreprinsă de și pentru Centre of Civilians in Conflict și publicată într-un raport recent: „When Words Become Weapons: The Unprecedented Risks to Civilians from the Spread of Disinformation in Ukraine” (Când cuvintele devin arme: riscurile fără precedent pentru civili generate de răspândirea dezinformării în Ucraina). Sursele pentru datele, exemplele și analizele din articol pot fi găsite în raportul integral.