În căutare de fisuri și lansarea de rachete

Kremlinul știe că nici cele mai abjecte tactici de intimidare ale sale, cum ar fi lansarea unei rachete de croazieră asupra unui spital de copii, nu vor înfrânge rezistența ucraineană atât timp cât continuă să primească sprijin din partea UE și NATO. Din acest motiv, un obiectiv central al campaniilor de dezinformare este exploatarea oricărei fisuri reale sau imaginare în unitatea membrilor UE și NATO pentru a slăbi aceste organizații.

O vizită „bilaterală”

Din câte se pare, o astfel de fisură a apărut pe 5 iulie, când prim-ministrul Ungariei, Victor Orban, a călătorit la Moscova pentru a se întâlni cu Putin ca parte a unei autointitulate „misiuni de pace”. Putin l-a întâmpinat pe Orban spunând că „înțelege” că Orban a venit „nu doar ca partenerul nostru pe termen lung, ci și în calitate de președinte al Consiliului UE”.

Este adevărat că Ungaria tocmai a preluat președinția semestrială rotativă a Consiliului UE. Cu toate acestea, statele membre ale UE și conducerea UE, inclusiv ÎR/VP Josep Borrell, au afirmat foarte explicit că această funcție nu îl îndreptățește pe prim-ministrul Orban să vorbească în numele UE în chestiuni de politică externă.

Însă pentru canalele mediatice rusești controlate de stat și alte canale pro-Kremlin, vizita lui Orban și reacția altor lideri ai UE au constituit o bună oportunitate de exploatat. Fără mari eforturi, vizibilitatea mare a vizitei le-a permis protagoniștilor ruși ai dezinformării să prezinte conducerea UE ca fiind dezbinată și să pună la îndoială legitimitatea UE și NATO.

Mimarea susținerii păcii

De asemenea, vizita a oferit o platformă afirmațiilor manipulatoare ale lui Putin, potrivit cărora Rusia este interesată să pună capăt ostilităților prin negocieri. Acesta a specificat condițiile chiar înainte de conferința de pace din Uсraina din iunie, completând discursul potrivit căruia Uсraina și aliații săi occidentali prelungesc conflictul. Condițiile constau în predarea Ucrainei și, prin urmare, nu reprezintă un fundament serios pentru încheierea războiului. Am demascat anterior încercările Kremlinului de a recurge la discursul păcii în serviciul războiului purtat de Rusia împotriva Uсrainei aici, aici și aici.

Din nou, copii uciși

Putin și-a arătat iarăși în mod clar intențiile reale, când armata sa a lansat unul dintre cele mai nemiloase atacuri împotriva civililor de la începutul invaziei la scară largă, în 2022. O rachetă de croazieră a lovit Spitalul de Copii Okhmatdyt din centrul Kievului, cel mai mare spital de pediatrie din Uсraina, unde sunt tratați copii cu cancer și alte boli grave. Spitalul a fost avariat grav și mai multe persoane au fost ucise. Atacurile din întreaga țară au ucis peste 37 de persoane, inclusiv trei copii, și au rănit peste 170.

Ecosistemul de dezinformare pro-Kremlin a inițiat repede ciclul obișnuit de negare și deviere a vinovăției. Comentatorii dezinformării au susținut că spitalul a fost lovit de o rachetă de apărare aeriană furnizată de Occident. Reprezentantul Rusiei la ONU a mers atât de departe încât a afirmat că a fost o rachetă NASAMS norvegiană și a solicitat autorităților norvegiene să reacționeze la crima comisă de propria lui țară. Atacul s-a produs în plină zi și o filmare la o rezoluție înaltă a arătat racheta căzând intactă și lovind în mod deliberat spitalul, permițând experților să identifice că era o rachetă rusească de croazieră Kh-101.

Puși în fața acestor dovezi, dezinformatorii Kremlinului au publicat și ei o filmare a rachetei rusești. În pofida probelor care au demonstrat implicarea Kremlinului în atac, canalele mediatice pur și simplu le-au prezentat ca dovezi că racheta era un proiectil de apărare aeriană. Dezinformarea nu se bazează neapărat pe falsuri. Faptele și imaginile autentice pot fi prezentate într-un context distorsionat pentru a susține narațiunile dezinformării.

Răspunsul ecosistemului de dezinformare de la Kremlin amintește mult de bombardarea Maternității nr. 3 din orașul Mariupol asediat, de bomdardarea gării din Kramatorsk, de masacrul de la Bucea și de doborârea zborului MH17. Protagoniștii dezinformării inundă spațiul informațional cu minciuni și distorsiuni pentru a acoperi violența și crimele de război rusești.

„Occidentul malefic” și „Uсraina lacomă”

Un cinic ar putea crede că bombardamentele din 8 iulie ar fi putut avea vreo legătură cu summitul NATO de pe 9-11 iulie, poate pentru a trimite vreun mesaj de amenințare. Un cinic precum purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov sau Ministerul Apărării din Rusia. Aceștia înșiși au făcut legătura, afirmând că „isteria” ucraineană despre victimele în rândul civililor se dezlănțuie frecvent chiar înaintea summiturilor NATO, pentru a garanta finanțarea efortului de război. Ecosistemul rusesc de dezinformare a amplificat aceste mesaje și le-a combinat cu afirmații potrivit cărora Uсraina nu știe să își gestioneze sistemele de apărare aeriană. Așadar, aprovizionarea țării cu mai multe capacități de autoapărare ar produce mai multe victime în rândul civililor.

Povestea distorsionată a servit simultan unui scop dublu: devierea responsabilității rusești pentru atac și încercarea de a dezbina aliații NATO înaintea summitului. Ca de obicei, Kremlinul susține că sporirea sprijinului oferit Uсrainei ar provoca doar mai multă suferință. Acesta este un efort continuu de a discredita alianța în ochii publicului internațional și de a dezbina.

De obicei, astfel de povești nu sunt o noutate, dar sunt amplificate în acest moment specific pentru a coincide cu relatările mediatice și a crea astfel o rezonanță mai mare. Acestea susțin că Statele Unite și alte țări din Europa de Vest vor să folosească Polonia, statele baltice și Uсraina drept carne de tun pentru a slăbi Rusia, în timp ce se feresc de daune și prezintă NATO ca fiind o organizație agresivă.

Învinovățirea NATO, UE și a Ucrainei pentru atacurile comise de Rusia asupra copiilor ucraineni nevinovați are sens doar în contextul efortului de dezinformare pe care Rusia îl depune pentru a slăbi adversarii la care, altfel, nu poate ajunge.

Rămâneți vigilenți și nu vă lăsați înșelați!

Alte subiecte de pe radarul Disinfo:

• Alegerile corecte sunt o propagandă occidentală

De mai multe luni, Franța a fost vizată din ce în ce mai mult de campanii de dezinformare, probabil din cauza faptului că Rusiei i s-a interzis participarea la Jocurile Olimpice de la Paris și a sugestiilor președintelui Macron de a trimite instructori militari în Uсraina. De asemenea, „anglosaxonii” sunt una dintre „sperietorile” dezinformatorilor pro-Kremlin, cărora le place și să se amestece în alegeri. Firește că ecosistemul de acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine nu s-a putut abține să nu se amestece în alegerile recente din Franța și Regatul Unit. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a explicat înfrângerea Partidului Conservator din Regatul Unit ca find o îndeplinire a tuturor sarcinilor trasate pentru acesta de elita globalistă, inclusiv provocarea unui război în Europa și perturbarea acordurilor de pace. Iar după toate acestea, așa cum a explicat RT, însăși ideea de competiție electorală corectă este doar propagandă occidentală.

• Olena Zelenska a fost primul cumpărător al noului Bugatti

Așa cum am explicat mai sus, uneori, protagoniștii dezinformării pot abuza de documente sau imagini autentice. Iar, alteori, doar inventează povești în mod aleatoriu, cum ar fi afirmația potrivit căreia Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a comandat o mașină de lux de 4,5 milioane de euro în timpul unei vizite la Paris, devenind primul cumpărător al acestui nou model. Afirmația este la fel de mincinoasă ca o bancnotă falsă, diseminată pe canalele de dezinformare. Aceasta se bazează de discursurile care defăimează conducerea Ucrainei și îl portretizează pe președintele ucrainean ca fiind corupt.

• Ucraina urmărește să târască Belarusul în conflict

În cadrul efortului de a prezenta Uсraina și Occidentul ca având o atitudine agresivă și belicoasă, au fost amplificate afirmațiile potrivit cărora Kievul se pregătește să târască Belarusul în conflictul în desfășurare deplasând trupe la granița cu Belarus sau încercând să însceneze o „provocare”. Nu există nicio dovadă în acest sens și Kievul a negat deplasarea trupelor sale la graniță. Regimul președintelui belarus Lukașenko este un aliat apropiat la Rusiei, care a permis trupelor rusești să invadeze Uсraina și să lanseze rachete de pe teritoriul său.