Meandrele retoricii partidului Visul Georgian cu privire la UE
Partidul aflat la putere în Georgia a adoptat o retorică tot mai ostilă împotriva UE și a Occidentului, căutând totodată să înăbușe opoziția. Canalele mediatice pro-Kremlin din țară s-au raliat rapid retoricii guvernului înaintea alegerilor.
În ultimii ani, poziția pro-UE a partidului „Visul Georgian” (VG) aflat la putere s-a diminuat drastic, semnalând creșterea faliei dintre conducerea Georgiei și aliații occidentali ai acestei țări. După refuzul de a se alătura sancțiunilor impuse de UE Rusiei în urma invaziei neprovocate la scară largă a Ucrainei, conducerea VG a început să se distanțeze subtil de agenda sa proeuropeană anterioară, deși afirma public contrariul. De atunci, retorica VG a trecut la acuzații mai explicite și fățișe împotriva Occidentului, în special împotriva SUA și a UE. Articolul de față urmărește evoluția acestei schimbări și evidențiază alinierea crescândă la discursurile de dezinformare și manipularea informațiilor pro-Kremlin.
Cererea de aderare
Paradoxal, distanțarea VG de poziția sa pro-UE s-a intensificat de când Georgia a depus cererea de aderare la UE alături de Ucraina și Republica Moldova, în martie 2022. Deși liderii VG au fost ferm convinși că Georgia merita statutul de țară candidată, în baza avizului Comisiei Europene, Georgia a obținut o „perspectivă europeană” pe 23 iunie 2022, cu douăsprezece priorități de abordat înainte de a-și continua drumul către aderare.
Căutând un țap ispășitor, VG a pus preemptiv sub semnul îndoielii acest rezultat, promovând diverse discursuri false și teorii ale conspirației. Acestea includeau acuzații potrivit cărora personalități din opoziție și organizații ale societății civile au militat în mod activ împotriva candidaturii Georgiei la UE, precum și afirmații cum că Georgia ar fi mai bine pregătită să adere la UE decât Uсraina și Republica Moldova, poziționând Georgia ca meritând mai mult statutul de țară candidată. Oficialii VG au vizat, de asemenea, fățiș unii oficiali și unele instituții europene. De exemplu, Partidul Popular European (PPE) a fost acuzat că obstrucționează integrarea Georgiei în UE. Mai mulți membri ai Parlamentului European au fost evidențiați pentru poziția lor critică, fiind acuzați că „atacă guvernul ales de popor” și că „se amestecă agresiv” în treburile interne ale Georgiei.
Înaintea deciziei Consiliului European de a acorda Georgiei o perspectivă europeană, liderii VG au încercat să minimalizeze importanța statutului de țară candidată, încadrându-l ca pe ceva important, dar, în cele din urmă, pur simbolic. Prim-ministrul de atunci, Irakli Garibașvili, a căutat chiar să exercite presiune asupra UE, promițând să „ridice vălul și să spună totul poporului nostru” dacă decizia UE cu privire la statutul de țară candidată al Georgiei ar fi „injustă” și „jignitoare pentru țara și poporul nostru”.
În urma deciziei Consiliului European, oficialii VG și-au intensificat și mai mult retorica anti-UE, adoptând complet discursul – deja existent – potrivit căruia integrarea europeană a Georgiei va veni cu prețul impunerii de sancțiuni Rusiei și al intrării în război. Aceștia au argumentat că Georgia este „pedepsită” pentru că nu se conformează cerințelor occidentale de a înfrunta militar Rusia.
Scindarea partidului Visul Georgian
Curând după ce UE a acordat Georgiei o „perspectivă europeană” în loc de statutul de țară candidată, mai mulți parlamentari ai partidului Visul Georgian au părăsit partidul, susținând că vor să „informeze mai deschis publicul” despre adevăratele motive ale deciziei luate de UE. Acești parlamentari au început o campanie activă împotriva UE și a SUA, promovând discursuri antioccidentale care sugerau că Georgia nu va primi statutul de țară candidată decât dacă se implică în război sau impune sancțiuni Rusiei. Acești parlamentari au format o mișcare publică, Puterea Poporului, afirmând că „apără” reputația instituțiilor occidentale din Georgia, expunând adevăratele structuri de putere care le controlează.
În practică însă, au criticat deschis SUA și UE, inclusiv reprezentanțele sale din Georgia, precum și oficiali europeni și americani. De exemplu, după ce ambasada SUA a criticat Legea supravegherii, Puterea Poporului a acuzat ambasada că își folosește „agenții” din țară pentru a incita la revolte, a adânci polarizarea și a promova o schimbare de guvern care să deschidă un al doilea front împotriva Rusiei. Deși Puterea Poporului a fost vocal mai ales împotriva SUA, a vizat frecvent și instituțiile UE, în special ca răspuns la criticile UE cu privire la acțiunile guvernului georgian. Practic, Puterea Poporului a servit la criticarea partenerilor occidentali ai Georgiei, permițând totodată partidului VG de la conducere să își mențină retorica aparent pro-occidentală și pro-europeană.
Legea privind agenții străini
În 2023, Puterea Poporului a inițiat un proiect de lege privind „agenții străini” care a vizat organizațiile societății civile (OSC) din Georgia și se asemăna cu legislația similară aplicată deja în Rusia. În pofida criticilor generalizate în plan local și internațional și unui val amplu de proteste publice, partidul de la conducere a promovat proiectul de lege, evidențiind presupusele sale beneficii.
Această promovare legislativă a fost însoțită de o campanie de neadevăruri cu privire la societatea civilă și organizațiile mediatice din Georgia, în special cele care au denunțat deficiențele guvernului. Acuzațiile s-au extins și la adresa Occidentului. Ca răspuns la criticarea legii privind agenții străini, un reprezentant al Puterii Poporului a acuzat aliații occidentali că „ocupă în secret Georgia”.
Deși, în 2023, Parlamentul georgian a renunțat la proiectul de lege privind agenții străini în a doua lectură, după opoziția publică generalizată și protestele ample, atacurile verbale împotriva OSC-urilor, avertizorilor guvernamentali, verificatorilor veridicității informațiilor, jurnaliștilor de investigație și altor critici ai guvernului au persistat. Irakli Kobakhidze, liderul VG de la acea vreme, a ponegrit protestele împotriva legii, susținândcă manifestațiile au urmat ideologia „fascismului liberal”. Ulterior, mișcarea Puterea Poporului a reverberat aceste declarații, etichetând chiar Occidentul ca „Partidul Războiului Global” și acuzându-l de finanțarea „fascismului liberal” din Georgia prin diverse instituții oficiale ale SUA și UE.
Reambalarea statutului de țară candidată
În 2023, discursul de propagandă al VG conform căruia Georgia este cu mult înaintea Ucrainei și a Republicii Moldova și merită mai mult decât acestea statul de țară candidată la UE s-a intensificat, odată cu apropierea momentului următoarei decizii privind candidatura Georgiei la UE. Oficialii VG au învinovățit constant UE pentru diverse nedreptăți, susținând că procesul de aderare nu este bazat pe merit și că UE aplică standarde duble. De exemplu, prim-ministrul de atunci, Irakli Garibașvili, a declarat că UE ar face o greșeală prin neacordarea statutului de țară candidată Georgiei, în timp ce președintele de atunci al VG, Kobakhidze, a afirmat că o decizie negativă ar adânci polarizarea din țară.
Alte discursuri ale VG au dat vina preemptiv pe „Partidul Războiului Global”. Guvernul georgian a afirmat că a abordat cele 12 priorități evidențiate de Comisia Europeană, însă VG a continuat să sugereze că „Partidul Războiului Global” ar putea căuta în continuare să împiedice Georgia să primească statutul de țară candidată, încercând astfel să evite responsabilitatea pentru orice posibil deznodământ negativ pentru țară.
În timp ce VG căuta scuze preemptive, autoritățile și-au intensificat retorica, iar Serviciul Securității de Stat a Georgiei (SSSG) a dat publicității o declarație în care a dat vina pe un „anumit grup de persoane, atât din Georgia, cât și dinafara ei”, pentru că ar fi conspirat pentru a instiga la destabilizare și revolte civile, scopul final fiind „răsturnarea cu forța a guvernului”. SSSG a menționat concret că acest complot ar fi urmat să fie activat odată cu decizia privind candidatura Georgiei la UE și a afirmat că executarea lui este coordonată și sprijinită financiar de „țări străine”.
La scurt timp după aceea, SSSG a dat publicității o altă declarație în care a dezvăluit detalii suplimentare despre această pretinsă conspirație. SSSG a afirmat că trei instructori sârbi, aduși în Georgia ca parte a unui program finanțat de USAID, recrutează în mod activ și antrenează activiști să orchestreze răsturnarea violentă a guvernului. SSSC a subliniat că acești instructori au legături cu CANVAS (Centrul pentru Acțiuni și Strategii Nonviolente Aplicate), reiterând afirmațiile anterioare potrivit cărora CANVAS pregătește grupuri de tineri pentru un „scenariu revoluționar”, care ar fi urmat să se desfășoare între octombrie și decembrie 2023.
Aceste „dezvăluiri” ale SSSG au declanșat reacții din partea VG, a cărui conducere a întărit afirmațiile. Un eveniment organizat de (canalul mediatic online) Indigo și sprijinit de Friedrich Ebert Stiftung i-a determinat pe membrii partidului de la conducere să afirme că organizațiile societății civile finanțate de Occident plănuiesc „procese revoluționare” în Georgia și că acești protagoniști au împiedicat adoptarea legii privind agenții străini în martie 2023 pentru a-și disimula planurile. Occidentul a fost acuzat că finanțează radicalismul și o agendă revoluționară.
Cu toate acestea, chiar și după ce UE i-a acordat Georgiei statutul de țară candidată, în decembrie 2023, VG a persistat în retorica sa antioccidentală și anti-UE.
Agenții străini 2.0
În pofida criticilor semnificative din 2023 legate de proiectul de lege privind agenții străini și a propriilor promisiuni de a nu-l resuscita, VG a reintrodus legea în aprilie 2024, împreună cu o declarație în care a atacat vehement OSC-urile georgiene, acuzându-le că încearcă să schimbe regimul și să târască țara în război cu Rusia, cerând totodată mai multă transparență în legătură cu finanțările lor din străinătate. De asemenea, VG a dat vina pe Fondul European pentru Democrație (FED) pentru o așa-zisă ingerință în alegerile din 2024.
Reintroducerea proiectului de lege a stârnit critici dure în plan local și internațional, iar susținerea din partea Kremlinului a venit să sprijine poziția VG. Retorica antioccidentală a oficialilor VG s-a intensificat, iar personalități cum ar fi fostul prim-ministru al Georgiei și miliardarul Bidzina Ivanișvili au acuzat un așa-numit „Partid al Războiului Global” occidental de amestec în treburile Georgiei și de încercarea de a submina suveranitatea Georgiei cu ajutorul OSC-urilor. Ca răspuns la protestele împotriva legii, VG a organizat o manifestație proguvernamentală în care Ivanișvili a acuzat Occidentul că tratează Georgia și Ucraina drept „carne de tun” și a învinovățit serviciile de informații occidentale de ingerință în politica georgiană.
De asemenea, oficialii VG au respins rezoluția Parlamentului European de condamnare a acestei legi, purtătorul de cuvânt Șalva Papuașvili numind-o fără sens și o insultă, mesajul fiind reverberat apoi și de prim-ministrul Irakli Kobakhidze și de alți lideri ai VG. Secretarul general al VG, Kakha Kaladze, a etichetat rezoluția drept „o risipă rușinoasă de hârtie”, iar viceprim-ministrul Tea Tsulukiani a sugerat că scopul acesteia este să pedepsească Georgia pentru independența sa.
După ce europarlamentari marcanți au cerut într-o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, să ia în considerare suspendarea statutului de țară candidată al Georgiei din cauza reprimării violente a protestelor împotriva legii privind agenții străini, liderii VG au atacat credibilitatea parlamentarilor implicați. Purtătorul de cuvânt Papuașvili a afirmat că nu există niciun risc de suspendare, punând la îndoială intențiile europarlamentarilor și numindu-i susținători ai Mișcării Naționale Unite (MNU), în timp ce Maka Bohorișvili a acuzat eurodeputații că încearcă să instige la proteste.
Reprezentanții partidului de la conducere și afilații lor au denigrat, de asemenea, diverși oficiali ai UE după participarea lor la un protest împotriva acestei legi în Tbilisi. Aceștia au denunțat participarea lor la protest, numind-o o ingerință inacceptabilă în sprijinul opoziției. Unii au descris prezența diplomaților UE și a altor politicieni la protest ca încă o dovadă a implicării externe într-o „revoluție” și un amestec grosolan în treburile interne ale țării, servind procesului de „maidanizare” și cu scopul de a consolida „opoziția radicală internă”. Alte discursuri i-au prezentat pe oficialii europeni ca agenți ai „Partidului Războiului Global”.
Un discurs propagandistic principal utilizat de partidul de la conducere și de aliații săi referitor la adoptarea controversatei legi privind agenții străini a acuzat UE și alte țări occidentale de dublă măsură, dat fiind că ar fi avut legi similare sau ar fi pe cale să le adopte. De asemenea, oficialii VG au criticat decizia UE de a suspenda parțial ajutorul militar pentru Georgia, considerând-o nu doar dăunătoare intereselor occidentale, ci și o mișcare politică menită să submineze guvernul georgian.
Alegerile din 2024
În pofida afirmațiilor oficialilor VG cum că guvernul nu a răspândit niciodată dezinformări împotriva UE sau SUA și nici nu le-a acuzat că încearcă să deschidă un al doilea front, alegerile generale programate pentru 26 octombrie 2024 au determinat o nouă intensificare a retoricii anti-occidentale persistente din partea VG.
Fondatorul VG, Bidzina Ivanișvili, a lansat campania cu noi avertismente și alarmism despre așa-numitul „Partid al Războiului Global”, o forță care ar lucra să târască Georgia într-un război cu Rusia. Acesta a identificat grupuri de opoziție, în special MNU, și OSC-urile ca agenți ai acestei presupuse forțe, afirmând că acționează sub influența intereselor străine, decise să creeze revoltă și să readucă MNU la putere. Ivanișvili a descris viitoarele alegeri ca un„referendum” în care oamenii trebuie să aleagă între pace și război, poziționând Visul Georgian ca unic garant al păcii și etichetând partidele de opoziție ca facilitatori ai unor agende externe. În discursurile sale, acesta a promis că VG va învinge aceste forțe ale „războiului” care ar urmări de ani de zile să provoace un conflict în Georgia. Ivanișvili a subliniat că „Partidul Războiului Global” exercită o influență semnificativă asupra aparatelor birocratice americane și europene și că acționează împotriva intereselor naționale ale Georgiei sub aparența UE și a SUA.
În realitate, în pofida retoricii ostile, Ivanișvili încerca să pășească pe o sârmă subțire: acesta a sugerat că VG este hotărât să protejeze reputația aliaților occidentali ai Georgiei în timp ce unele părți ale administrațiilor SUA și UE încearcă să schimbe regimul din țară. În loc să dea vina direct pe UE și pe SUA, acesta a atribuit responsabilitatea așa-numitului „Partid al Războiului Global”, care ar controla administrațiile.
Mesajele antioccidentale au devenit o tactică centrală pentru VG și afiliații săi din Puterea Poporului, liderii acuzând în mod repetat aliații occidentali că se amestecă în treburile interne ale Georgiei. Unii membri ai partidului au sugerat că protagoniști străini încearcă să influențeze procesul electoral, să finanțeze campania opoziției prin mijloace ilicite, plănuiesc să delegitimizeze rezultatele alegerilor și încearcă să orchestreze o lovitură de stat pentru a instaura un guvern docil care să sprijine confruntarea militară cu Rusia. Într-un apel clar către votanți, VG a încadrat alegerile ca pe o opțiune între pace și război, „fascism liberal” și valori tradiționale, independență națională și control străin și între trecutul întunecat al Georgiei și un viitor european luminos. Partidul a insinuat că pierderea alegerilor de către VG ar preda Georgia puterilor străine, ceea ce ar duce la un război.
De asemenea, de la începutul campaniei electorale, oficialii VG și-au intensificat eforturile de discreditare a organizațiilor internaționale și a observatorilor electorali, acuzându-i că susțin opoziția și se amestecă în alegeri. Canalele mediatice pro-Kremlin exploatează retorica schimbătoare a VG.
Îndepărtarea treptată a partidului Visul Georgian de poziția sa pro-UE și schimbarea de ton față de UE au oferit vocilor pro-Kremlin din Georgia un fundament solid pentru a-și promova agenda. Canalele mediatice și protagoniștii pro-Kremlin au fost deosebit de activi în a suscita sentimente anti-UE și în a disemina mesaje anti-UE cu privire la evenimente importante, cum ar fi deciziile UE privind procesul de integrare a Georgiei în UE.
Un statut de țară candidată întârziat
De la depunerea candidaturii Georgiei pentru aderarea la UE, sursele pro-Kremlin au căutat constant să submineze integrarea europeană a țării, semănând îndoieli în legătură cu perspectivele de aderare ale Georgiei, discreditând statutul său de țară candidată și vizând oficialii UE și europarlamentarii care au criticat acțiunile VG.
Una dintre cele mai frecvente teme pro-Kremlin, în special înainte ca Georgia să primească statutul de țară candidată, a încercat să minimalizeze importanța acestuia, susținând că este ceva pur simbolic și că nu oferă beneficii substanțiale Georgiei. Unele discursuri au susținut că candidatura va impune noi poveri și angajamente din partea Georgiei, fără beneficii reciproce din partea UE.
În plus, sursele pro-Kremlin au promovat și temerile că UE nu va accepta niciodată Georgia ca stat membru. Diverși protagoniști fățiș pro-Kremlin au promovat și noțiunea că statutul de membru al UE va necesita ca Georgia să legalizeze „căsătoriile gay” și, la modul mai general, ar însemna o respingere a identității georgiene, a valorilor sale tradiționale și a ortodoxiei, înfățișând căutarea integrării în UE drept un act de trădare a „adevăratei „georgimi”.
În urma deciziei UE din iunie 2022 de a acorda Georgiei o perspectivă europeană (și nu statutul de țară candidată la UE), unele surse pro-Kremlin au acuzat opoziția că acționează împotriva acordării statutului de țară candidată Georgiei pentru propriile interese, înfățișându-le drept motiv al deciziei UE. Acestea chiar au speculat că opoziția urmărește să instige în țară o mișcare similară Maidanului. Decizia UE a stârnit un val proaspăt de retorică anti-UE din partea surselor pro-Kremlin, reverberând principalele afirmații propagandistice exprimate de partidul VG aflat la conducere.
Încă din 2022, sursele pro-Kremlin au promovat vehement ideea că diverse forțe interne și străine presează Georgia să deschidă un al „doilea front” împotriva Rusiei. Aceste discursuri au afirmat că Occidentul vede Georgia ca pe o unealtă strategică pentru a înfrunta Rusia și a servi intereselor americane și europene. SUA ar căuta astfel să mențină un punct fierbinte perpetuu la frontiera de sud a Rusiei. Afirmații similare legate de statutul de țară candidată al Georgiei au sugerat că, deși s-ar putea ca Occidentul să nu îndemne explicit la război, insinuează că deschiderea unui al doilea front poate fi necesară pentru obținerea statutului de țară candidată la UE. Alte discursuri au afirmat că sprijinul financiar occidental a finanțat în principal protestele și revoltele din Georgia, împingând, în cele din urmă, țara către un conflict și putând să o conducă spre o soartă similară cu cea a Ucrainei.
Legea privind agenții străini
Sursele pro-Kremlin au sprijinit vehement atacurile publice ale VG împotriva OSC-urilor din Georgia în urma controversatei legi privind agenții străini. Scopul lor a fost să discrediteze OSC-urile, prezentându-le drept instrumente ale influenței occidentale. Unii au susținut că OSC-urile servesc frecvent interesele agențiilor străine de informații, adunând informații și acționând împotriva intereselor Georgiei, fiind etichetate ca agenți străini care primesc sprijin financiar în schimbul subminării propriei țări.
În plus, alții au afirmat că multe OSC-uri urmăresc agendele unor partide, în special cele ale Mișcării Naționale Unite (MNU). Mai trebuie remarcat că unii protagoniștii pro-Kremlin au pledat pentru o versiune și mai strictă a legii privind agenții străini, solicitând sancțiuni penale și interzicerea totală a finanțărilor străine pentru OSC-uri și canalele mediatice.
În urma unei vizite efectuate în Georgia de Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, în septembrie 2023, aceste surse și-au intensificat afirmațiile că SUA și UE pregătesc în mod activ revolte în Georgia, susținând că refuzarea statutului de țară candidată ar fi o stratagemă folosită pentru a instiga la destabilizare, pregătind terenul pentru o lovitură de stat – o „revoluție colorată” – orchestrată de forțele occidentale. Acestea au afirmat că scopul vizitei lui Borrel a fost să încurajeze și să unească forțele de opoziție pentru mobilizarea în vederea organizării de proteste ulterior în decursul aceluiași an.
Statutul de țară candidată
După ce Georgiei i s-a acordat statutul de țară candidată, în decembrie 2023, sursele pro-Kremlin au stăruit și în 2024 în eforturile lor de a discredita UE, prezentând statutul de țară candidată ca pe ceva pur simbolic și stârnind scepticismul cu privire la Uniunea Europeană. Aceste surse au resuscitat discursurile care sugerau că singurul rezultat tangibil al candidaturii la UE este creșterea finanțării OSC-urilor care pun presiune asupra guvernului, fără a aduce beneficii reale georgienilor. De asemenea, au susținut că recomandările UE sunt menite să aducă Georgia sub controlul Occidentului, calificând UE drept o forță „fascistă” care se opune lui Dumnezeu și Bisericii Ortodoxe.
Unele discursuri pro-Kremlin au fost foarte critice la adresa VG și a guvernului. Televiziunea ultraconservatoare de extremă dreapta Alt-Info chiar a interpretat călătoria prim-ministrului Irakli Kobakhidze la Bruxelles ca un semn al unui „pact” cu UE, afirmând că guvernul VG a fost de acord să își tempereze retorica anti-UE și să aibă în vedere un guvern de coaliție aliniat intereselor occidentale. În această presupusă înțelegere, UE s-ar abține să îl vizeze pe Bidzina Ivanișvili, concentrându-se în schimb asupra grupurilor conservatoare din Georgia.
Cu toate acestea, acțiunile ulterioare întreprinse de VG au determinat curând realinierea discursurilor pro-Kremlin cu retorica guvernului. Mai întâi, VG a anunțat un proiect de lege constituțională împotriva „propagandei LGBTI” și a reintrodus apoi controversatul proiect de lege privind agenții străini, dar sub un nou nume. Sursele pro-Kremlin nu doar că au lăudat aceste mișcări, dar au și promis să apere legea împotriva „propagandei LGBTI”, chiar cu forța. De asemenea, au apărat nevoia de transparență cu privire la finanțarea din străinătate și au promovat legea agenților străini ca o măsură de consolidare a suveranității naționale. Acestea au reverberat retorica guvernamentală potrivit căreia legea este esențială pentru transparență și au criticat organizațiile societății civile, numindu-le agenți străini. De asemenea, aceste discursuri au pretins că există legi similare în țările occidentale, contracarând astfel criticile care etichetau proiectul de lege ca fiind „în stil rusesc”. Aceste mesaje au fost în strânsă concordanță cu retorica proguvernamentală din Georgia.
Alegerile din 2024
Înaintea alegerilor parlamentare din 26 octombrie, sursele pro-Kremlin au început să reverbereze retorica partidului de la conducere. Acestea au susținut că Occidentul, inclusiv UE, ar încerca să delegitimizeze alegerile, acuzând că sunt măsluite pentru a declanșa apoi scenarii revoluționare și a răsturna guvernul actual. Aceste discursuri au sugerat că Georgia este în pragul unei „revoluții colorate” similare cu Maidanul din Uсraina, afirmând că politica occidentală caută acum să destabilizeze întreaga regiune post-sovietică, inclusiv Caucazul de Sud, transformând-o într-un front anti-rusesc.
Potrivit acestui discurs, Occidentul are ca obiectiv înlocuirea partidului Visul Georgian cu o elită pro-occidentală pregătită de un conflict cu Rusia, susținând în mod activ protestele și mișcările antiguvernamentale prin OSC-urile locale și grupurile aliate. Sursele pro-Kremlin au mai susținut și că doar Rusia și Vladimir Putin pot preveni această lovitură de stat plănuită în Georgia.
Aceste canale mediatice au continuat, de asemenea, să pună sub semnul întrebării perspectivele Georgiei de aderare la UE, îndemnând la reevaluarea aspirațiilor țării. Au mai susținut că UE este controlată de „Partidul Războiului Global” și de „statul profund”, ambele ostile intereselor naționale ale Georgiei, ceea ce face ca aderarea țării la UE să fie incompatibilă cu propriile interese. Ca parte a acestui discurs, au criticat articolul constituțional care afirmă aspirațiile europene și euroatlantice ale Georgiei, pledând pentru eliminarea acestuia.
Pe scurt, mediul informațional din Georgia rămâne extrem de controversat, iar discursul pro-Kremlin și cel al partidului Visul Georgian converg în utilizarea unor narațiuni de dezinformare tot mai anti-UE și mai antioccidentale. Nu vă lăsați înșelați.
Vizitat de 744 de ori, 2 vizite astăzi
