Summit la orizont

Putin caută să obțină o nouă întâlnire la nivel înalt cu Trump, dar, de data aceasta, locul și miza sunt diferite. Dincolo de bravura diplomatică, observăm tactici de manual familiare: măgulirea strategică, ultimatumurile prost disimulate și minciunile repetate.

Kremlinul așteaptă cu sufletul la gură un posibil summit între Vladimir Putin și Donald Trump. Dar, de data aceasta, nu vă așteptați ca întâlnirea să aibă loc la Helsinki. În schimb, din câte se pare, Rusia ar avea în vizor Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite ca posibile locații. Oficialii ruși de rang înalt au făcut deja vizite în aceste țări pentru a pregăti terenul. În vederea unui summit potențial, Putin a depus toate eforturile pentru a-l copleși pe președintele american cu elogii.

Putin l-a numit pe Trump o „persoană foarte puternică”, apoi chiar a lansat un material video în care l-a felicitat pentru victoria în alegeri – ceva ce nu a făcut niciodată în cei 25 de ani de când se află la putere. În mod normal, mesajul lui Putin către președinții americani proaspăt aleși este o scurtă telegramă publică, dar, de data aceasta, a făcut o excepție, transmițând un mesaj video complet în care subliniază pretinsa lui deschidere față de „dialog”.

Relansarea de ultimatumuri

Totuși, probabil că se pregătește și să reitereze unele ultimatumuri deja cunoscute. Așteptați-vă să facă presiuni pentru retragerea forțelor ucrainene din regiunile pe care Rusia pretinde că le-a anexat (chiar dacă, în realitate, nu are un control militar deplin asupra lor). De, asemenea, probabil va insista ca Uсraina să renunțe la ambițiile sale de aderare la NATO, care sunt înscrise în constituția ucraineană, și va solicita ridicarea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

În plus, canalele mediatice pro-Kremlin s-au concentrat pe un discurs specific: Zelenski ar fi un lider „ilegitim”. Putin a afirmat recent că ar fi imposibil să negocieze cu Zelenski, afirmând că: „Nu are dreptul să semneze nimic.” Firește că, dacă Zelenski ar fi deschis discuțiilor, Putin ar promite să trimită „pe cineva potrivit” să negocieze. Dar, când vine vorba de semnarea unui acord oficial, Putin a insistat că ar fi imposibil ca Zelenski să fie la celălalt capăt al mesei.

Repetarea afirmației despre „ilegitimitate”

Putin a mers până într-acolo încât a afirmat că, din cauza pretinsei sale „ilegitimități”, Zelenski nu ar putea ridica propria interdicție din 2022 de a negocia cu Rusia – decretată de Zelenski când era, în cuvintele lui Putin, un președinte „legitim”.

Deși repetarea acestui cuvânt nu îl face mai adevărat, întregul discurs despre „ilegitimitate” servește, în cele din urmă, unui singur scop: justificarea lipsei discuțiilor directe dintre Putin și Zelenski. Constituția Ucrainei este destul de clară: nu pot fi organizate alegeri pe timp de război și președintele rămâne în funcție până când este ales unul nou. Recent, Zelenski a confirmat că după ce faza cea mai intensă a războiului se va încheia și se va ridica legea marțială, cu siguranță Uсraina va organiza alegeri democratice.

Vechiul vis al parității

Încercările Moscovei reflectă visul de decenii de a restabili imaginea parității cu Washingtonul, la fel ca pe vremea Războiului Rece, când cele două superputeri nucleare hotărau securitatea mondială. Acum, este o încercare voalată de a asigura un dialog exclusiv între SUA și Rusia, peste capul Uсrainei.

În alte știri…

Între timp, propagandiștii ruși sunt cu privirea ațintită de cealaltă parte a Atlanticului. Analistul rus Vladimir Soloviov a comentat jubilând: „Este minunat, nu-i așa? Canadienii și mexicanii credeau că totul este bine!” ca răspuns la evenimentele recente din America de Nord. În ceea ce privește măsurile de suspendare a operațiunilor USAID, canalele mediatice ale Kremlinului au afirmat în mod fals că organizația „a răsturnat 83 de guverne” din întreaga lume. Canalele mediatice rusești îndeamnă acum Kremlinul să intervină și să creeze o versiune rusească a programului de asistență.

În același timp, canalele pro-Kremlin acordă o atenție sporită propunerilor recente ca Kievul să garanteze aprovizionarea cu resurse de pământuri rare – elemente esențiale utilizate în electronică – în schimbul ajutorului militar al SUA. Văzând că multe dintre aceste minerale rare se găsesc în zone pe care Rusia le ocupă temporar și le revendică în mod fals, propagandiștii ruși speră cu nervozitate ca aceste zone să nu fie incluse într-un plan american.

În știrile din lumea digitală, televiziunea rusă de stat a afirmat recent că chatbotul AI din China, DeepSeek, a fost dezvoltat utilizând un cod de programare din epoca sovietică, din 1985. Aceasta nu este însă decât o altă născocire a statutului rus. Știrea a provenit dintr-un articol satiric, care a fost considerat în mod absurd veridic de către televiziunea emblematică de știri a Rusiei.

Și, ca un ultim act de bravură, propagandiștii Kremlinului au anunțat cu mândrie că femeia franceză găsită vinovată de denigrarea lui Brigitte Macron, soția președintelui francez, a cerut azil în Rusia, „ultimul bastion al libertății de exprimare.”

Alte subiecte de pe radarul EUvsDisinfo din această săptămână:

• Marea Baltică: într-un efort de manipulare a evenimentelor actuale, canalele mediatice pro-Kremlin portretizează marina țărilor NATO ca pirați, după ce, recent, autoritățile suedeze au urcat la bordul unui vas pentru a efectua o anchetă după tăierea unui cablu submarin de fibră optică, aproape sigur din cauza folosirii necorespunzătoare a ancorei navei. Deoarece existau suspiciuni inițiale de sabotaj deliberat, adică o infracțiune, Suedia și-a exercitat dreptul legal de a-și proteja infrastructura critică. Ulterior, autoritățile suedeze au exclus ipoteza sabotajului, adăugând că daunele au fost provocate accidental. Incidentul a avut loc după doar două luni de la oprirea de către autoritățile finlandeze a unei nave care transporta petrol rusesc din cauza suspiciunilor de sabotaj.
• Moldova: acuzarea inamicului de propriile tale fapte, în timp ce continui să le comiți. Moscova susține că Chișinăul a decis să oprească aprovizionarea cu gaz a Transnistriei, când, în realitate, compania rusă de stat Gazprom a întrerupt alimentarea după ce un contract cu Uсraina privind tranzitul de gaze a expirat, iar Kievul a refuzat să-l prelungească. Deși Moldova are un contract valabil privind gazul până în 2026 și Chișinăul a identificat rute de tranzit alternative, Gazprom a refuzat reluarea livrărilor.
• Ceremonia de comemorare a eliberării lagărului de la Auschwitz: conform tradiției, canalele mediatice de stat rusești au fost ocupate să acuze Occidentul de rusofobie, nazism și revizionism istoric întrucât nu au invitat nicio delegație rusească la comemorarea a 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz. Evident că nu este din cauza presupusului „revizionism istoric” occidental sau a „sprijinului pentru nazismul ucrainean”, ci din cauza deciziei Kremlinului de a începe cel mai mare conflict militar din Europa de după cel de Al Doilea Război Mondial. A se vedea și articolul nostru: Folosirea abuzivă de către Kremlin a nazismului ca armă de manipulare a informațiilor