Cincizeci de umbre ale „liniilor roșii” ale Kremlinului
În politica și diplomația internaționale, indicarea clară a pozițiilor cuiva (așa-numitele „linii roșii”) are o valoare practică reală, și anume de a evita calculele greșite sau escaladarea accidentală, în special atunci când tensiunile sunt deja mari. Kremlinul este foarte conștient de această valoare și și-a desfășurat sistematic mașinăria de dezinformare și manipulare a informațiilor pentru a întări gravitatea percepută a „liniilor roșii” evocate de Moscova ca o modalitate de a încerca să descurajeze Occidentul să susțină Ucraina.
Haideți să facem o analiză clară a „liniilor roșii” pe care Moscova a încercat să le traseze încă de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, pe 24 februarie 2022. Vom explora modul în care portavocele pro-Kremlin s-au dedat la o dezinformare menită să inducă anxietate, în încercarea de a sprijini aceste „linii roșii”, și vom vedea ce s-a întâmplat când cei care susțin Ucraina și-au dat seama că nu sunt decât simple amăgiri.
Sfârșitul anului 2021: pregătirea pentru invazie
La sfârșitul anului 2021, după ce a adunat 150 000 de soldați la granița cu Ucraina și și-a sporit nivelul de agresiune, Rusia a emis un ultimatum. L-a numit „proiect de acord cu NATO și Statele Unite privind garanțiile reciproce de securitate” și Rusia a cerut, în esență, ca țările occidentale să predea toată Europa de Est pentru a intra în sfera de influență a Rusiei. Printre altele, Kremlinul a cerut ca țările occidentale să predea Ucraina Rusiei pentru a fi sfâșiată. Și mai bizar, Rusia a cerut, de asemenea, ca NATO „să își facă bagajele” și să revină la granițele sale din 1997. Aceasta arată desconsiderarea totală a Kremlinului față de suveranitatea Cehiei, Ungariei, Poloniei, Estoniei, Bulgariei, Lituaniei, Letoniei, României, Slovaciei, Sloveniei, Albaniei, Croației și Muntenegrului și față de dreptul acestor țări de a-și stabili propriile aranjamente de securitate și propriile decizii de politică externă.
În pofida retoricii agresive a Rusiei cu „liniile sale roșii” și exigențele sale concepute să fie imposibil de îndeplinit, au avut loc trei runde de negocieri între SUA, NATO, OSCE și Rusia pe parcursul a patru zile, în ianuarie 2022. Șantajul șiret al Kremlinului, inclusiv răspândirea de dezinformări despre presupusa extindere a NATO care ar depăși o „linie roșie” pentru Rusia, nu a funcționat, iar părțile nu au ajuns la un acord cu privire la majoritatea aspectelor. Atunci Rusia a amenințat cu „o deteriorare inevitabilă a situației de securitate a tuturor statelor, fără excepție”. Kremlinul s-a ținut de cuvânt atunci când a atacat Ucraina dimineața devreme, pe 24 februarie 2022, declanșând astfel cel mai mare război din Europa de după cel de Al Doilea Război Mondial.
2022: năruirea primei „linii roșii”
Totuși, Ucraina nu s-a predat în primele luni de război, așa cum sperase Kremlinul, iar aliații săi au început să testeze deschis „liniile roșii” ale Kremlinului, furnizându-i Ucrainei arme mai moderne și mai puternice. Iar dacă în primele luni, aliații au furnizat Ucrainei armament defensiv ușor, în aprilie 2022, la prima întâlnire a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, situația s-a schimbat și Ucraina a primit primul lot de arme grele și echipamente antiaeriene din partea partenerilor săi.
Rusia a reacționat extrem de nervos, afirmând că aliații Ucrainei „profită de situație și de casa de marcat deschisă a Statelor Unite, fiind gata să vândă Ucrainei armament învechit și fiare vechi”. În mai 2022, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anunțat „posibilitatea ca conflictul cu NATO să escaladeze într-un război nuclear”, iar în iunie 2022, ministerul rus de externe a amenințat direct cu un atac nuclear asupra Poloniei. Ca de obicei, aceste mesaje de primă linie au fost întărite de o mulțime de dezinformări pro-Kremlin menite să creeze anxietate. Totuși, adevărul este următorul: Prima „linie roșie” a Rusiei – trimiterea de ajutor militar occidental în Ucraina – a fost o simplă fantasmă menită să descurajeze lumea democratică să ajute Ucraina.
În octombrie 2022, Rusia a început să vizeze infrastructura critică din Ucraina, căutând să lase civilii fără energie electrică, apă și căldură pe timpul iernii. Ca răspuns, aliații au decis să transfere sisteme moderne de apărare aeriană în Ucraina, inclusiv sisteme americane mobile de interceptoare de rachete sol-aer (SAM) Patriot. Kremlinul a reacționat prompt, avertizând țările NATO că „se joacă cu focul”, și a fluturat din nou bâta nucleară. Dar, din moment ce și această „linie roșie” – Occidentul care furnizează echipament militar letal Ucrainei – s-a năruit, canalele de dezinformare pro-Kremlin au încercat rapid să dea înapoi, susținând că aceste armamente occidentale sunt rebuturi și nu se compară cu armamentul puternic al Rusiei.
2023: din defensivă în ofensivă
Până la începutul lui 2023, Ucraina a primit, în mare parte, armament defensiv de la aliații săi pentru a stăvili ofensiva rusească. Însă când forțele armate ucrainene au reușit să elibereze orașele din regiunile Harkov și Herson, aliații au luat o altă decizie importantă: a fost creată așa-numita coaliție a tancurilor, pentru a transfera o cantitate semnificativă de echipamente ofensive grele în Ucraina, inclusiv tancuri cum ar fi tancurile Challenger britanice, tancurile Abrams americane și tancurile Leopard germane.
Kremlinul a răspuns cu un val de critici și a înfățișat furnizarea de armament greu Ucrainei drept o dovadă că Occidentul „a lansat un război împotriva Rusiei” și că țările din coaliția tancurilor ajută „nazismul”. Coaliția a luat o „decizie extrem de periculoasă”, iar Germania „refuză să își asume responsabilitatea istorică față de Rusia, care decurge din crimele nazismului din timpul Marelui Război Patriotic”. Însă Occidentul a livrat tancurile, iar cea de-a treia „linie roșie” a Kremlinului – fără tancuri occidentale pe teritoriul ucrainean – s-a năruit rapid. Și în acest caz, urmând același tipar ca înainte, ecosistemul de dezinformare pro-Kremlin a trecut de la menținerea acestei „linii roșii” la ridiculizarea sprijinului occidental pentru Ucraina și la desconsiderarea oricărui impact al tancurilor livrate de Occident pe câmpul de luptă.
Roșii și mai roșii
Principala „linie roșie” a Kremlinului se referă la o încălcare a suveranității țării. Fidelă naturii sale imperialiste, Rusia include și teritoriile ucrainene ocupate în această definiție. Potrivit declarațiilor anterioare ale Kremlinului, atacurile forțelor armate ucrainene asupra regiunilor capturate Crimeea sau Donețk din Ucraina i-ar determina pe ruși să ia măsuri active ca represalii, inclusiv opțiunea de a folosi arme nucleare. Însă acest lucru nu s-a dovedit a fi adevărat.
În octombrie 2023, Statele Unite au transferat în Ucraina rachete ATACMS modificate, capabile să lovească ținte aflate la o distanță de 165 de kilometri. Ucraina a folosit cu succes ATACMS pentru prima oară în octombrie împotriva țintelor rusești din estul Ucrainei. A urmat livrarea, la începutul anului 2024, a unei versiuni cu rază mai lungă de acțiune a rachetelor ATACMS – de până la 300 de kilometri. Și din nou, Ucraina a lovit instalații militare rusești din teritoriile ocupate.
Ca de obicei, Kremlinul a numit-o „o escaladare”. Însă Putin însuși, privind în podea și fluturându-și nervos brațele, a declarat brusc că „rachetele occidentale nu sunt în niciun caz capabile să schimbe situația pe linia de contact”. Și nici măcar un comentariu despre încălcarea suveranității Rusiei de către „Occidentul colectiv”. O reacție destul de calmă, având în vedere că Kremlinul consideră cu încăpățânare teritoriile ucrainene ocupate ca fiind parte a Rusiei, ceea ce ar însemna că li se aplică și Constituția Rusiei.
În același mod, canalele de dezinformare pro-Kremlin au amenințat întreaga lume cu escaladarea și războiul nuclear odată cu negocierile îndelungate ale Ucrainei cu aliații săi cu privire la transferul de avioane de luptă F-16 către forțele armate ucrainene. Amenințările Kremlinului au fost însă frivole, iar discursurile Kremlinului despre ajutorul militar „inutil” al aliaților au eșuat: Ucraina a primit primul avion de luptă în vara anului 2024. Portavocele dezinformării de la Kremlin au schimbat refrenul și acum susțin că avioanele F-16 livrate Ucrainei nu au făcut decât „să îmbunătățească” imaginea Rusiei și a lui Putin. Și încă o dată, multe dintre „liniile roșii” intens fluturate ale Rusiei – folosirea de rachete ATACMS pentru a lovi ținte din teritoriile ocupate din Ucraina sau livrarea de avioane F-16 forțelor aeriene ucrainene – s-au dovedit a fi, în cel mai bun caz, simple umbre de un roz decolorat.
Teritoriul suveran al Rusiei
Incursiunea din Kursk a forțelor armate ucrainene, care au lansat o operațiune de luptă pe teritoriul Rusiei la 6 august 2024, a arătat din nou maleabilitatea „liniilor roșii” ale Rusiei. Stânjeneala a fost palpabilă, iar Kremlinul nu și-a putut găsi cuvintele o perioadă lungă de timp, încercând să-și păstreze expresia de poker impenetrabilă ca atunci când primești o mână proastă.
Canalele de dezinformare pro-Kremlin au căutat în mod activ termenii potriviți pentru a prezenta ceea ce se întâmplă, comparând străpungerea graniței cu Bătălia de la Kursk din Al Doilea Război Mondial și încercând să suscite patriotismul rușilor. Și, firește, făcând referire la „mercenarii NATO” care au străpuns granița Rusiei (citiți mai multe în acest articol EUvsDisinfo).
Operațiunea ucraineană din regiunea Kursk a dovedit frivolitatea amenințărilor Kremlinului. O altă „linie roșie” – atacarea fizică a teritoriului rus și încălcarea suveranității Rusiei – a fost depășită și, din nou, nu s-a întâmplat nimic.
Rachetele cu rază lungă de acțiune și bâta nucleară
Asemenea unui bătăuș lăudăros care emite amenințări din ce în ce mai vocale pentru a-și ascunde propria lașitate, Kremlinul continuă să traseze tot mai multe „linii roșii”. Ca răspuns la deliberările occidentale referitoare la ridicarea restricțiilor pentru Ucraina în ceea ce privește atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune folosind arme furnizate de Occident, Putin a declarat, în mod destul de previzibil, la o reuniune Consiliului de Securitate al Rusiei, că un astfel de lucru este „inacceptabil” și că Rusia trebuie să reducă pragul pentru utilizarea armelor nucleare.
„Acum, propunerea este ca agresiunea asupra Rusiei din partea unui stat non-nuclear, dar cu sprijinul unui stat nuclear, să fie considerată un atac comun al acestora asupra Rusiei”, a spus Putin, trasând, fără echivoc, o altă „linie roșie”.
Jucarea cărții nucleare este cel mai puternic instrument de descurajare din arsenalul Moscovei. Folosirea canalelor de dezinformare pro-Kremlin pentru a amplifica amenințarea cu războiul nuclear a lui Putin este o încercare de a descuraja aliații Ucrainei să-i ofere mijloacele pentru a se apăra. La fel ca înainte, Kremlinul încearcă să-și rescrie „liniile roșii” surprinzător de flexibile pe care Moscova le trasează încă de când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022.
Vedem cum „liniile roșii” ale Kremlinului s-au schimbat întruna și cum aparatul său de dezinformare permite maleabilitatea acestor „linii roșii”. Scopul Rusiei este, evident, să intimideze lumea liberă și să forțeze aliații Ucrainei să-și limiteze ajutorul. Așadar, Rusia recurge la retorica escaladării, proclamând „linii roșii” și folosindu-se chiar de șantajul nuclear amplificat de dezinformare pentru a încerca să intimideze lumea. Nu vă lăsați înșelați.
