Decodarea manipulării informațiilor și ingerințelor din exterior (FIMI) vizând persoanele LGBTIQ+

Recent, Curtea Supremă a Rusiei a confirmat o decizie a Ministerului Justiției, prin care „mișcarea publică LGBT internațională” a fost catalogată drept „extremistă” și activitățile sale în țară au fost interzise. Nu este deloc clar ce înțeleg exact autoritățile ruse prin „mișcarea LGBT internațională”, dar este cert și regretabil că această hotărâre, care a fost condamnată de UE, este o extensie a măsurilor represive împotriva drepturilor persoanelor LGBTIQ+ sub conducerea lui Vladimir Putin și va înăbuși în continuare societatea civilă și apărătorii drepturilor omului din Rusia. De asemenea, face, practic, imposibilă organizarea unor acțiuni în sprijinul comunității LGBTIQ+ și împiedică membrii acestei comunități să își exercite drepturile civile și politice.

În contextul acestor evoluții, raportul recent al SEAE privind manipularea informațiilor și ingerințele din exterior (FIMI) vizând persoanele LGBTIQ+ a dobândit o nouă relevanță. Raportul dezvăluie modul în care campaniile de dezinformare străine sunt concepute într-un mod elaborat să exploateze vulnerabilitățile, să polarizeze societățile și să dezbine, în special cele care vizează comunitatea LGBTIQ+. De asemenea, ilustrează un tipar tulburător al campaniilor de dezinformare țintite, care reflectă o tendință mai amplă de reprimare și discriminare împotriva comunității LGBTIQ+, așa cum arată și această hotărâre recentă a Curții Supreme a Rusiei.

Analiștii au identificat 31 de cazuri de manipulare a informațiilor din exterior între iunie 2022 și iulie 2023, care s-au concentrat în principal pe pătarea imaginii comunităților LGBTIQ+. Aceste cazuri au fost reperate în cincisprezece limbi pe trei platforme dominante: Telegram, X (Twitter) și site-uri web. Aproape jumătate din cazuri au fost legate de un eveniment specific, inclusiv evenimente LGBTIQ+; de exemplu, luna și marșurile Pride, Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei (IDAHOBIT), evenimente de ultimă oră, cum ar fi atacul armat de la școala din Nashville, în 2023, și evenimente sportive.

Raportul dezvăluie în continuare că, de obicei, mișcarea LGBTIQ+ este atacată în ansamblul ei, două grupuri fiind însă deosebit de vulnerabile: comunitățile transgen și cele de gay/lesbiene. Printre celelalte entități atacate se numără organizații ucrainene și germane, dar și UE în ansamblul său, organizații sportive, NATO și altele, cu un obiectiv comun: denigrarea membrilor comunității LGBTIQ+.

Constatările raportului FIMI vizând persoanele LGBTIQ+, p. 13.

Cele mai frecvente metanarațiuni folosite de autorii amenințărilor la adresa comunității LGBTIQ+ au inclus „Gayropa”, care prezintă Europa ca un fel de tărâm distopic, caracterizat de perversiuni sexuale. „Gayropa” exportă acest concept în alte regiuni prin practicile sale neocoloniale, prin așa-numita „agendă LGBT / de gen”, și amenință valorilor tradiționale, cum ar fi familia naturală și ordinea tradițională.

De asemenea, raportul SEAE subliniază tacticile și tehnicile folosite pentru transmiterea acestor mesaje, unele dintre ele foarte ingenioase. Exemplele includ promovarea atacurilor cibernetice împotriva entităților internaționale, dezvoltarea și promovarea susținută a unui joc online sau apelurile la acțiuni și proteste offline.

Să analizăm mai amănunțit trei dintre cele mai importante tehnici identificate în raport.

Uzurparea din plin a identității

Imaginați-vă că găsiți o știre dintr-o sursă în care aveți încredere și descoperiți că este, de fapt, complet inventată. În aceasta constă uzurparea identității în manipularea informațiilor. Făptașii creează conturi pe rețelele de socializare, site-uri web sau conținuturi false, imitând entități legitime. Această tactică vicleană nu urmărește doar răspândirea de minciuni, ci și câștigarea de credibilitate și semănarea îndoielii în legătură cu entitățile reale. A fost și cazul unui anunț fals de post vacant în care s-a uzurpat identitatea unei organizații non-profit ucrainene, publicat pe un portal online ucrainean de locuri de muncă și diseminat apoi de conturi având legături cu statul rus, pe diferite platforme de socializare. Anunțul se referea la un fals post de mentor pentru forțele armate ucrainene. Printre cerințele enumerate se numărau o „viață sexuală activă”, „lipsa bolilor venerice” și „identificarea persoanelor gay ascunse”, cu mulți termeni jignitori la adresa persoanelor LGBTIQ+ în ceea ce privește forțele armate ucrainene.

Anunțul postat pe un portal ucrainean de locuri de muncă, uzurpând identitatea unui ONG ucrainean (text tradus din ucraineană în engleză)

Fabricarea și modificarea de documente

De data aceasta, gândiți-vă la Photoshop, dar pe steroizi. În acest caz, documentele sunt fie complet fabricate, fie modificate pentru a se adapta narațiunii. Această metodă este deosebit de insidioasă, deoarece are o aparentă autenticitate care poate induce în eroare chiar și cele mai agere minți. De asemenea, documentele sau conținuturile fabricate, cum ar fi pliantele, sunt adaptate unui public specific sau sunt folosite pentru a ataca entități oficiale, grupuri sau persoane individuale. Exemplul analizat în raport a apărut în iunie 2023 și a vizat publicul din Republica Centrafricană, cu imagini ale unor pliante false postate online. Fotografia de pe pliant înfățișa doi bărbați sărutându-se și ar fi promovat o fabrică de bere franceză, pretinzând totodată explicit „susținerea valorilor europene”. Această născocire a fost diseminată pe conturi de X (Twitter) și pe pagini de Facebook neatribuite. O examinare ulterioară a incidentului a dezvăluit că aceleași pagini promovau frecvent conținut de pe alte pagini de Facebook având legături cu companii militare ruse private.

Pliant fals vizând publicul african

Exploatarea arhitecturii platformelor de socializare

Această tactică se bazează pe exploatarea funcțiilor oferite de platformele de socializare. Include etichetarea și răspunsurile coordonate și crearea de conținut conceput să devină „viral”, amplificând astfel mesajele înșelătoare în rândul unui public mai larg. Este o tactică deosebit de insidioasă în contextul drepturilor și persoanelor LGBTIQ+, deoarece etichetarea și răspunsurile coordonate au deseori ca scop să intimideze și să reducă la tăcere oponenții desemnați. În mai 2023, o rețea de conturi neidentificate de pe platformele de socializare a vizat X (Twitter) și Facebook, interacționând sistematic cu conturile oficiale ale unor entități diverse ale UE, cum ar fi Delegația UE în Somalia și EUNAVFOR. Această acțiune coordonată a fost declanșată ca răspuns la un tweet postat de Misiunea de instruire a UE în Somalia, care prezenta o echipă sportivă afișând un steag cu curcubeu pentru IDAHOBIT. Conturile respective au diseminat o captură de ecran a tweet-ului, acuzând UE că desconsideră valorile culturale și convingerile religioase somaleze.

Exemplu de postare care etichetează EUTM Somalia și colajul folosit în incidentul FIMI

Comunitatea LGBTIQ+ și alegerile

La EUvsDisinfo, scriem pe larg despre modul în care protagoniștii amenințărilor de manipulare a informațiilor și de ingerințe din exterior vizează alegerile din statele membre ale UE și nu numai, de exemplu, cu ocazia recentelor alegeri din Polonia, a alegerilor din Spania și a alegerilor locale din Republica Moldova. De asemenea, am demontat afirmații potrivit cărora UE s-ar opune democrației în Africa.

O perioadă electorală este foarte propice pentru ca protagoniștii amenințărilor să-și expună narațiunile preferate și, la fel ca o placă stricată, să își sperie publicul cu un baubau imaginar, fie că este vorba despre persoanele LGBT, musulmani sau migranți, precum și să creeze o imagine sumbră înfățișând „Gayropa” decadentă, care diseminează „propaganda LGBT” ca o formă nou descoperită de colonialism. Persoanele LGBTIQ+ sunt afectate în două moduri: pe de o parte, prin ponegrirea în continuare a numelui lor în societate, iar pe de altă parte, prin influențarea participării lor la procesul electoral, din cauza fricii de persecuție sau a obstacolelor structurale, împiedicându-le să își exercite dreptul de vot.

În raportul său recent referitor la consolidarea participării persoanelor LGBTI+ la procesele politice și electorale, PNUD a observat progresele înregistrate. La nivel mondial, organismele cu responsabilități electorale au pus în aplicare politici pentru a garanta drepturi de vot nediscriminatorii pentru persoanele transgen și non-binare, inclusiv proceduri de identificare respectuoase și campanii țintite de educare a votanților. Prezența liderilor LGBTIQ+ în funcții alese contribuie semnificativ la recunoașterea drepturilor și la politici benefice comunității, dar ultimii ani au adus puține progrese.

Comunitatea LGBTIQ+ se confruntă în continuare cu bariere structurale, individuale și organizaționale, care obstrucționează participarea sa deplină la politică și la alegeri. Aceasta este marcată deseori de excluziune, lipsa vizibilității, discriminare și violență, alimentate de atacurile de pe rețelele de socializare.

Este esențial ca persoanele LGBTIQ+ și organizațiile care le susțin să își poată exercita liber drepturile civile și politice, inclusiv dreptul de vot, dreptul de a fi ales și de a se exprima, pentru a asigura respectarea, menținerea și susținerea drepturilor omului.

O foaie de parcurs pentru acțiune

În acest sens, raportul „FIMI vizând persoanele LGBTIQ+” nu este doar un semnal de alarmă, ci și o foaie de parcurs pentru acțiune. Este vorba despre recunoașterea amenințărilor ascunse în spațiile noastre informaționale și despre luarea de măsuri concrete pentru a proteja nu doar drepturile persoanelor LGBTIQ+, ci și principiile însele ale societăților noastre democratice.

Acestea fiind spuse, raportul oferă și o rază de speranță, cu câteva recomandări solide. Acesta face apel la crearea unui front comun – guvernele, mediul academic, industria, societatea civilă și comunitățile locale trebuie să-și unească forțele. Schimbul de informații în legătură cu amenințările emergente, colaborarea în privința răspunsurilor și identificarea modalităților de sprijin reciproc sunt pași cruciali înainte.

Raportul subliniază, de asemenea, rolul pe care îl pot juca platformele de socializare. Este necesar ca aceste platforme să oprească eficient răspândirea FIMI, ceea ce ar putea însemna să investească în noi funcționalități esențiale pentru binele tuturor.

În concluzie, combaterea FIMI nu este doar o luptă pentru drepturile și demnitatea comunității LGBTIQ+, ci și pentru apărarea instituțiilor și valorilor noastre democratice. Asumându-ne aceste recomandări, ne apropiem mai mult de o lume în care informațiile sunt un instrument de emancipare, nu de manipulare.