Dezinformarea poate face orice: de la a insulta oamenii până la a-i distruge
Jurnaliștii despre dezinformare. Partea 2: Georgia
Jurnalismul credibil ocupă un loc central într-o societate democratică. În cinstea Zilei Mondiale a Libertății Presei, EUvsDisinfo publică o serie de articole, făcând auzită vocea jurnalismului independent din țările Parteneriatului Estic. Partea 2. Georgia.
EUvsDisinfo a discutat cu cinci jurnaliști din Georgia: Basti Mgaloblisvili și Sopo Aptsiauri, de la Publika; Keti Magradze, care a lucrat anterior la Mtis Ambebi; Eka Kevanishvili, de la Radio Europa Liberă/Radio Liberty, și George Gogua, redactor-șef al Mediachecker. Jurnaliștii sunt câștigătorii ediției din 2020 a Premiului UE pentru jurnalism, organizat timp de nouă ani consecutivi de Delegația UE în Georgia: https://eu4georgia.eu/euprizeforjournalism/ – #EUprizeforjournalism. Suntem mândri că au fost de acord să participe la campania mondială pentru libertatea presei.
De ce jurnalism?
Eka Kevanishvili
Jurnalismul înseamnă a relata povești: a observa oamenii și a relata poveștile lor. Aceste povești sunt adesea neplăcute, triste, greu de auzit sau delicate, dar tocmai de aceea mă fascinează de atâția ani relatarea lor.
Eka Kevanishvili, de la Radio Europa Liberă/Radio Liberty
George Gogua
Relatarea simplă și captivantă a poveștilor este cea mai interesantă parte a jurnalismului. Cea mai mare satisfacție este atunci când vezi cum narațiunea se construiește piesă cu piesă și se modelează în forma sa finală.
Basti Mgaloblishvili
A fi jurnalist înseamnă a avea o legătură permanentă cu realitatea. Îndepărtarea de această realitate îți poate denatura percepția problemelor reale și a interesului public.
Basti Mgaloblisvili, de la Publika
Care este impactul dezinformării asupra jurnalismului?
Sopo Aptsiauri:
Din păcate, membrii familiei mele nu sunt foarte familiarizați cu universul mediatic, iar uneori le este dificil să deosebească informațiile adevărate de cele false.
Keti Magradze:
Anul trecut, una dintre cele mai cunoscute organizații de mass-media a publicat un articol cu fotografii ale unor tineri americani care onorau un monument al lui Lenin. Verificările au arătat că fotografiile fuseseră făcute cu câțiva ani în urmăm și reflectau o poveste complet diferită. În secțiunea de comentarii a articolului am scris că este vorba de dezinformare. Se pare că și alte persoane au făcut comentarii similare, pentru că publicația și-a cerut scuze pentru articol. În alte cazuri, atunci când o organizație răspândea constant dezinformări, am semnalat și am raportat acest lucru în social media.
George Gogua, redactor-șef al Mediachecker
George Gogua:
Aud adesea astfel de povești, chiar și de la părinții mei, care le întâlnesc în social media. În astfel de cazuri, încerc întotdeauna să dezvălui adevărata esență a poveștii. Dar acestea sunt soluții individuale. Este nevoie de mai multă muncă pentru a elimina problema în sine.
Basti Mgaloblishvili:
Mulți oameni din jurul meu au cunoscut pe propria piele consecințele devastatoare ale dezinformării. Am avut numeroase certuri cu persoanele apropiate din cauza neînțelegerilor cauzate de informațiile false.
La scurt timp după ce a început răspândirea pandemiei, au apărut și mituri și teorii ale conspirației. Așa că am compilat toate aceste mituri și am implicat un specialist calificat în domeniu pentru a-i oferi publicului informații bazate pe dovezi și fapte.
Care sunt pericolele dezinformării?
Basti Mgaloblishvili:
Cel mai evident exemplu pe care îl vedem astăzi este dezinformarea care stârnește sentimente antivacciniste în societate. Acest lucru este direct legat de sănătatea și viața oamenilor.
Keti Magradze:
Ne confruntăm deja cu acest rău. Mulți oameni din jurul meu nu credeau în actuala pandemie, așa că nu au fost atenți și s-au infectat. Unii au făcut forme grave ale bolii, iar alții au murit. Aceste cazuri nefericite i-au convins pe oameni că amenințarea COVID-19 este reală. Acum, ei sunt convinși că vaccinul le va modifica ADN-ul, că li se vor implanta microcipuri; că li se va degrada corpul în trei ani și așa mai departe.
Sopo Aptsiauri:
Cea mai mare problemă o reprezintă organizațiile mediatice neobiective care răspândesc în mod intenționat diverse noțiuni pentru a forma anumite percepții și atitudini răuvoitoare. Pe termen relativ lung, acest lucru constituie un mare pericol pentru conștiința publică.
Sopo Aptsiauri, de la Publika
Eka Kevanishvili:
Mass-media, rețelele sociale și toate platformele digitale pot deveni o sursă de dezinformare. Dezinformarea poate face orice – de la a insulta oamenii până la a-i distruge sau a-i învrăjbi. O informație incorectă (care este echivalentă cu lipsa de informație) poate strica totul. De exemplu, poate zădărnici o campanie de vaccinare sau poate instiga două grupuri etnice unul împotriva celuilalt. Dezinformarea poate provoca chiar și un război.
George Gogua:
Dezinformarea este foarte periculoasă dintr-un singur motiv: se răspândește ușor și rapid. În consecință, știrile false ajung la un public mai larg și îl influențează. Mai ales atunci când opțiunile de verificare sunt limitate și nu există acces la resurse relevante, majoritatea oamenilor cad cu ușurință victime dezinformării.
Care este apărarea împotriva dezinformării?
Basti Mgaloblishvili:
În era războiului informațional, este important ca cititorii să nu fie niște receptori pasivi de informații. Ar trebui să examineze întotdeauna știrile cu un ochi critic și să aibă surse de încredere pentru a verifica acuratețea faptelor.
Eka Kevanishvili:
Încercați să alegeți surse mediatice de încredere – aceasta este, probabil, cea mai eficientă modalitate de a vă proteja de dezinformare. Alternativ, verificați povestea din câteva surse mediatice. Și, cel mai important, manifestați dubii și puneți-vă o întrebare: oare chiar ar putea fi adevărat?
Sopo Aptsiauri:
Înainte de a primi și, mai ales, de a transmite mai departe orice informație, este foarte important să ne gândim ce fel de informații primim și din ce surse. Este mai bine să știm dinainte care sunt organizațiile de mass-media credibile și să ne obișnuim să ne informăm numai de la acestea.
George Gogua:
Aș putea să vă dau sfaturi convenționale: verificați sursa de informare, verificați autenticitatea organizației mediatice care răspândește știrile, verificați cu alte surse etc., dar toate acestea nu sunt suficiente. Nu putem elimina dezinformarea doar transmițând publicului astfel de mesaje. Eradicarea dezinformării necesită dezvoltarea unei prese care să ofere publicului informații corecte și verificate, într-un limbaj simplu și ușor de înțeles. În termeni simpli, un univers mediatic puternic și credibil este cel mai eficace mod de a combate dezinformarea.
Keti Magradze, care a lucrat anterior la Mtis Ambebi
Keti Magradze:
Pentru a demasca dezinformarea, aș sfătui oamenii să verifice mai întâi sursa informațiilor și să examineze cu ce alte organizații cooperează organizația mediatică. În timpul verificărilor, vor descoperi că cei care răspândesc dezinformarea sunt susținuți de organizații foarte suspecte. În paralel, să compare informațiile cu versiunea altor organizații de mass-media, cele care susțin echilibrul, unde pot citi sau asculta pozițiile și argumentele grupurilor oponente. În felul acesta pot trage mai ușor concluziile corecte.
Următorul articol din această serie: Partea 3: Armenia
