Experimentele Rusiei cu dezinformarea în Republica Moldova

Republica Moldova se află în vizorul Kremlinului de multă vreme. Presiunea economică, șantajul energetic, protestele înscenate și, în general, poluarea mediului informațional sunt câteva dintre elementele din manualul Kremlinului utilizate pentru a destabiliza Moldova și a-i sabota parcursul accelerat către aderarea la UE.

Pirați la bord

La începutul verii, moldovenii care vizionau filme piratate pe site-uri dubioase au descoperit, printre reclamele obișnuite, un videoclip atractiv care promova o tabără de vară „militară și patriotică” pentru copiii din Moldova. În videoclip se afirma că Ministerul Educației din Moldova va organiza tabăra cu sprijinul UE și elevii vor fi antrenați să folosească arme.

Canalele mediatice și de Telegram pro-ruse obișnuite nu au distribuit videoclipul. Totuși, un purtător de cuvânt al guvernului moldovean a declarat prompt că mesajul este fals. Ministerul Educației a dat publicității un comunicat de presă în care a afirmat că nu au fost organizate „tabere militare patriotice”. Ambasadorul UE în Republica Moldova a demontat, de asemenea, acest mesaj.

De ce acum?

Se preconizează că astfel de incidente vor deveni tot mai frecvente pe măsură ce țara intră într-o perioadă crucială a campaniei electorale. Republica Moldova va organiza alegeri prezidențiale și un referendum cu privire la aderarea la UE pe 20 octombrie 2024. Anul viitor, vor avea loc alegeri parlamentare.

Actualul șef de stat proeuropean, Maia Sandu, va candida din nou la cea mai înaltă funcție în stat. Cetățenii își vor exprima opinia cu privire la aderarea țării lor la UE. Ne putem aștepta așadar ca Moscova să intensifice și mai mult campaniile deja acerbe de dezinformare și manipulare. Pentru Rusia, țara este un adevărat câmp de luptă informațională.

Kremlinul și interpușii săi își sporesc atacurile împotriva cooperării crescânde dintre UE și Moldova și împotriva sprijinului UE pentru reziliența Moldovei, etichetând-o în mod fals ca un „semn al militarizării țării”. Potrivit comunității Watchdog.md, discursul conform căruia „integrarea în UE ar târî Moldova în războiul [din Ucraina]” a reprezentat 10 % din discursurile ostile observate în primele săptămâni din mai în spațiul informațional moldovenesc.

Acest discurs este diseminat și de la Moscova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, Maria Zaharova, și-a exprimat îngrijorarea că rata natalității din Moldova este în scădere deoarece „bărbații participă la antrenamente militare alături de soldați americani și români”.

Impozitul pe trimiterile de bani și incluziunea ca armă

Cam în aceeași perioadă, site-ul Newsmaker.md scria că cititorii săi au semnalat că, într-un alt videoclip difuzat ca reclamă pe platformele de filme piratate, se susținea că Moldova va introduce o nouă taxă „patriotică” de 10 % pe trimiterile de bani, cu scopul de a acoperi deficitul bugetar. Încă o dată, purtătorul de cuvânt al guvernului moldovean a declarat că videoclipul nu are nimic de-a face cu realitatea.

După câteva zile, la scurt timp după evenimentul Chișinău Pride 2024 din 16 iunie, un al treilea videoclip a început să întrerupă filmele piratate de pe aceeași platformă. De data aceasta, în reclamă se afirma că Ministerul Educației promovează „incluziunea” în școli. În acest caz, utilizarea noțiunii de „incluziune” a fost o încercare vădită de a exploata homofobia cu scopul de a discredita autoritățile moldovene. Ministerul Educației a dezmințit informația, îndemnând cetățenii să se informeze din surse oficiale.

Afirmația că „UE va obliga Moldova să legalizeze LGBTQI+” este una dintre cele mai mari dezinformări utilizate de forțele pro-Kremlin din Moldova. O altă afirmație falsă care câștigă popularitate este aceea că „UE târăște Moldova în războiul [din Ucraina]”.

Așadar, ce este nou?

Cele trei videoclipuri publicate în mai și iunie au o calitate tehnică ridicată. Sunt etichetate cu embleme ale Ministerului Educației, o stratagemă menită să inducă în eroare publicul.

Faptul că au fost distribuite ca reclame pe platformele de filme piratate arată că vizează un public specific, în principal tineri cunoscători ai limbii engleze și ai tehnologiilor informației, care, în general, nu sunt interesați de politică. De asemenea, autorii au încercat să evite platformele populare de socializare, cum ar fi Facebook și Instagram, care au început să blocheze actorii dezinformării, dar și Telegram, din motive neclare.

Tacticile obișnuite, suspecții obișnuiți: conținutul emoțional și „efectul întârziat”

Experimentele cu videoclipuri de înaltă calitate tehnică și noile platforme nu înseamnă sfârșitul „falsurilor obișnuite”. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost vizată recent de două videoclipuri. Unul care ar putea fi considerat un „fals simplist” ridiculiza cetățenia dublă a lui Sandu.

Un alt videoclip de înaltă calitate a prezentat o presupusă declarație a președintei conform căreia se vor restitui banii tuturor celor care au căzut victime escrocilor. Administrația prezidențială a declarat că videoclipul este fals.

Protagoniștii pro-Kremlin inundă spațiul informațional cu noi postări zilnic. Ministrul Afacerilor Externe a fost nevoit să nege că Moldova va introduce vize pentru cetățenii ruși și Ministerul Apărării a fost nevoit să reacționeze la afirmațiile lui Ilan Șor, oligarhul fugar condamnat în lipsă la 15 de închisoare pentru fraudă, că armata moldoveană ar urma să fie subordonată Forțelor Armate Române. O listă lungă de canale au diseminat această dezinformare, așa cum arată Stopfals.md.

Politicienii pro-moscoviți sunt unii dintre influencerii folosiți cel mai mult de Kremlin în Moldova. Mediacritica.md a întocmit o listă lungă cu utilizatori Tik-Tok politici. Ilan Șor este o figură cu o însemnătate deosebită. După ce s-a mutat la Moscova, a lansat un nou bloc politic din partide interpuse pro-ruse și a continuat să promoveze discursurile de dezinformare ale Kremlinului. Acestea includ: „UE înseamnă război”, „aderarea la UE va distruge agricultura moldovenească”, „UE va aduce prețuri mai mari”, „Occidentul controlează guvernul moldovean” și, mai recent, „ONG-urile sunt agenți ai influenței străine”.

Sunt în desfășurare investigații ale cazurilor de finanțare ilegală a afiliaților lui Șor și autoritățile încearcă să întrerupă fluxurile financiare provenite din Rusia. De exemplu, poliția de frontieră moldovenească a confiscat circa 1 milion EUR în numerar, transportați de la Moscova la Chișinău de susținători ai lui Șor atunci când aceștia se întorceau de la un congres din Rusia.

Printr-un flux constant de informații false sau înșelătoare, se intenționează deturnarea agendei sau determinarea autorităților publice să adopte o atitudine defensivă. Această tehnică exploatează, de asemenea, așa-numitul „efect întârziat” pentru a convinge publicul-țintă, chiar dacă se știe că mesajele sunt îndoielnice. Vedeți cum este utilizată aceasta cu conținut emoțional în articolul nostru de aici.

Eforturi sincronizate vizibile public

O analiză recentă efectuată de comunitatea WatchDog.md dezvăluie natura organizată a campaniilor de dezinformare desfășurate de Federația Rusă. Aceste campanii implică distribuirea de mesaje de către agenții Kremlinului din Moldova, care sunt alese apoi și difuzate de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia, Maria Zaharova. Principalul obiectiv al acestor campanii este să semene neîncredere, frică și anxietate în rândul populației, sugerând că guvernul pro-occidental conduce țara către război.

Diverse persoane, inclusiv fostul președinte, Igor Dodon, și Ilan Șor fie au susținut, fie au consolidat aceste discursuri. O rețea de canale de Telegram, conturi Tik-Tok, pagini web și canale mediatice rusești a diseminat amplu aceste mesaje. De asemenea, au fost trimise scrisori de mobilizare false rezerviștilor, au fost organizate proteste și a fost lansată o presupusă mișcare antirăzboi.

Pe 13 iunie, guvernele din Statele Unite, Canada și Regatul Unit au avertizat că Kremlinul încearcă să se amestece în alegerile prezidențiale din Moldova și în referendumul cu privire la aderarea la UE. Potrivit declarației, „acești protagoniști ruși recurg în mod activ la dezinformare și propagandă online, pe calea undelor și pe străzi… [pentru a stârni] critici împotriva guvernului și a partidului politic din care face parte președinta în exercițiu a Moldovei, cu scopul de a incita la proteste”. Între timp, liderii UE întruniți la Consiliul European din iunie și-au reconfirmat sprijinul continuu pentru consolidarea rezilienței, securității și stabilității Moldovei în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei.

La începutul lunii iunie, Ziarul de Gardă a observat că paginile oficiale de Facebook și Instagram ale lui Ilan Șor, care face obiectul sancțiunilor din partea UE, SUA, Canadei și Regatului Unit, au fost blocate, la fel și conturile colaboratorilor săi apropiați, cum ar fi Marina Tauber, Evghenia Guțul și Alexei Lungu. Meta a precizat că aceste conturi au fost considerate „persoane sau organizații periculoase” după ce au fost evaluate activitățile lor online și offline”.

Cu toate acestea, comunitatea de experți a semnalat că Ilan Șor și un alt oligarh fugar, Veaceslav Platon (sancționat de Canada), și-au intensificat eforturile de dezinformare pe platformele de socializare. Numai în iunie, aceștia au cheltuit 55 000 de euro pentru a răspândi mesaje cum ar fi: „Moldova este controlată de străini” și „Rusia ar trebui să fie partenerul strategic al Moldovei”.

Și eforturi mai puțin vizibile

După ce Facebook a închis aceste profiluri, au fost deschise rapid zeci de alte pagini. Printre acestea se numără „Moldova Culturală Plus” sau „Moldova în Media”, care promovează aceleași discursuri false. De exemplu, unele videoclipuri și postări susțineau că, de când Moldova și-a propus să devină membră a UE, zeci de sate au dispărut, sute de școli au fost închise și țara ar fi plătit milioane de euro la bugetul UE în ultimii 10 ani.

Activistul social și artistul Alex Buretz a observat o explozie a profilurilor false pe Facebook cu nume evident străine. Aceste profiluri comentează și distribuie conținuturi produse de Șor și echipa lui.

Digital Forensic Research Lab (DFRLab) de la Atlantic Council a scris că a identificat 36 de pagini de Facebook neautentice care promovează mesajele anti-UE ale lui Ilan Șor. Majoritatea acestor pagini au existat de ceva timp. Pe măsură ce s-au apropiat alegerile din Moldova, acestea și-au schimbat numele aproape simultan, adoptând titluri care sugerează legături cu Moldova.

Unele dintre aceste metamorfoze au fost, într-adevăr, neașteptate. De exemplu, Fitness Fanatics Literary Lovers Creative Concepts a devenit „Acasă în Moldova” și Green Living Creative Corner Local Love a devenit „Moldova Pionieră” în noiembrie, respectiv, în decembrie 2023.

Același lucru s-a întâmplat cu celelalte peste 20 de pagini între noiembrie 2023 și ianuarie 2024. Potrivit DFRLab, aceste pagini distribuiau zilnic conținut neutru, dar apoi se sincronizau pentru a distribui campanii anti-UE plătite. În mod previzibil, discursurile obișnuite susțin că „UE înseamnă război și teamă” și că „Occidentul conduce Moldova”.

Cu alegerile și referendumul programate peste aproape trei luni, vom vedea mult mai multe din partea ecosistemului pro-Kremlin în Moldova și în vecinătatea ei. De asemenea, este clar că guvernul și societatea civilă vor depune mult mai multe eforturi pentru monitorizarea și demontarea dezinformărilor și pentru a preveni diferitele amenințări hibride. Vom urmări îndeaproape aceste evoluții.