Mass-media rusească neagă genocidul de la Srebrenița pentru a evita responsabilitatea pentru cele întâmplate la Bucea
Centrul Memorial Srebrenița a publicat raportul „Denial of the Srebrenica genocide in the Russian media” (Negarea genocidului de la Srebrenița în mass-media rusească). Acesta prezintă modul în care o serie de canale mediatice rusești proeminente, dar și bloggeri, comentatori și figuri politice au negat faptele istorice despre genocidul din Srebrenița pentru a-și consolida discursurile de negare referitoare la crimele comise de Rusia.
Principalul exemplu analizat în raport este legat de Bucea.
În aprilie 2022, forțele ucrainene au intrat în orașul Bucea. Canalele mediatice din întreaga lume au publicat fotografii și filmări cu victimele de pe străzile orașului, stârnind condamnarea în plan internațional a faptelor atribuite armatei ruse. Mass-media rusească a reacționat prin negarea responsabilității Rusiei pentru evenimentele de la Bucea, numindu-le provocări înscenate sau simple scorniri, la fel ca în cazul celor petrecute la Srebrenița. Strategia rezidă în punerea unui semn de egalitate între evenimentele de la Bucea și cele de la Strebrenița pentru a le discredita credibilitatea, portretizându-le ca niște fire narative fabricate.
Numai în aprilie 2022, raportul a identificat peste 30 de cazuri de negare a genocidului de la Srebrenița, inclusiv în mass-media rusească tradițională. Iată un exemplu de limbaj utilizat de First TV, o televiziune de stat rusească: „[…] apropo de Srebrenița iugoslavă. Să ne reamintim că acest oraș a devenit sinonim cu genocidul împotriva populației musulmane, care, potrivit Occidentului, a fost comis de sârbii bosniaci în iulie 1995. Cu timpul însă, au ieșit la iveală multe fapte care confirmă că în Srebrenița s-a desfășurat o operațiune bine ticluită, în spatele căreia s-au aflat serviciile de informații occidentale.”
Diferite canale mediatice rusești au adoptat un limbaj, o terminologie și calendare de publicare similare. Toate acestea sugerează un efort coordonat, un tipar, dar și o legătură între mass-media și viziunea guvernului rus. Raportul evidențiază cât de periculoase ar putea fi aceste operațiuni pentru public, concluzionând că:
„Impactul acestor discursuri de negare poate fi considerabil, întrucât modelează opinia publică și insuflă scepticism în legătură cu adevăruri istorice consacrate. Este crucial să recunoaștem și să evaluăm critic sursele de informare, mai ales în cazurile în care negarea este folosită pentru a distorsiona evenimentele istorice”.
Centrul Memorial Srebrenița a publicat un raport intitulat „Denial of the Srebrenica genocide in the Russian media” (Negarea genocidului de la Srebrenița în mass-media rusească), în colaborare cu Serviciul Extern Austriac și cu cercetători din țară, examinând materiale din 2000 până în 2023.
Raportul a fost publicat în preajma comemorării anuale a genocidului de la Srebrenița, care a fost comis în iulie 1995 de către Armata Republicii Srpska (VRS) în Bosnia și Herțegovina. Peste 8 300 de băieți și bărbați musulmani au fost uciși sistematic și deliberat în orașul Srebrenița și în împrejurimi.
Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, în 2004, și Curtea Internațională de Justiție, în 2006, au stabilit că aceste atrocități constituie genocid.
Tragedia de la Srebrenița a avut loc în toiul războiului care a devastat Bosnia și Herțegovina între anii 1992 și 1995 și a făcut circa 100 000 de victime, jumătate fiind civili.
Citiți raportul integral.
