Alte alegeri, alte încercări de ingerință ale Kremlinului

În timp ce Germania se pregătește de alegeri, protagoniștii pro-Kremlin folosesc un arsenal de tactici de dezinformare pentru a manipula opinia publică și a înclina balanța democrației.

Înaintea alegerilor pentru Bundestag din 23 februarie, elementele ecosistemului de manipulare pro-Kremlin și-au intensificat eforturile de dezinformare, cu scopul de a destabiliza procesul democratic din Germania și de a modela rezultatul după propriul plac.

Rețelele de amplificare a informațiilor legate de ecosistemul pro-Kremlin de manipulare a informațiilor și de ingerințe din exterior (FIMI) i-au vizat pe cancelarul Olaf Scholz, partidul Verzilor și CDU/CSU cu discursuri care îi învinovățesc pentru problemele economice și îi prezintă ca nedemni de încredere.

În același timp, ediția în limba germană a principalului canal de propagandă al Rusiei, RT, și-a restabilit prezența pe X, deși se află sub sancțiuni internaționale.

Aceste eforturi coordonate nu sunt incidente izolate, ci fac parte, din nou, dintr-o strategie pro-Kremlin mai amplă de ingerință în procesele democratice ale Europei.

Spălarea informațiilor și rufe murdare inventate

Un exemplu recent este o investigație inventată potrivit căreia actualul guvern german ar plănui să legalizeze pedofilia. Această afirmație absurdă, propagată inițial de Fundația Rusească pentru Combaterea Nedreptății (R-FBI), cu legături cu răposatul Prigojin (a se vedea și aici), a fost amplificată printr-o rețea de site-uri aliniate Rusiei, inclusiv canale de știri și conturi neautentice de pe rețelele de socializare, ajungând astfel la mii de utilizatori de pe platforme cum ar fi Threads, Telegram și X.

Așa cum am documentat anterior în analiza noastră despre operațiunile de fațadă falsă, astfel de tactici folosesc tehnici de spălare a informațiilor pentru a disimula originea dezinformărilor, amplificându-le totodată audiența. Această afirmație falsă a vizat partidele politice Alianța 90/Verzii și CDU/CSU, inclusiv politicieni ai acestor partide, în încercarea de a le distruge reputația și de a le submina credibilitatea înaintea alegerilor viitoare.

O altă campanie Doppelgänger

Într-un alt caz, domenii web create prin metoda typosquatting, care uzurpau identitatea unor canale mediatice cu reputație, cum ar fi Der Spiegel, au diseminat articole inventate care criticau principalele partide politice germane. Articole manipulatoare cum ar fi „Energia verde sufocă companiile germane” și „Merz maschează militarismul prin populism” au fost amplificate de conturi false, adunând zeci de mii de vizualizări.

Această abordare urmează tipare deja binecunoscute și documentate ale campaniei pro-Kremlin Doppelgänger, care se bazează pe clonarea de domenii web și amplificarea prin intermediul boților pentru a răspândi dezinformări și a exploata încrederea publicului în mass-media credibilă. Concentrarea pe problemele economice și de securitate reflectă un efort adaptat de amplificare a nemulțumirilor și de polarizare a votanților germani.

Exploatarea fricii pentru a dezbina

În plus, a fost diseminată la scară largă o afirmație falsă despre așa-zisele planuri germane de a aduce în țară 1,9 milioane de lucrători din Kenya, iar discursul de dezinformare a fost conceput astfel încât să exploateze frica de migrație, să suscite dezbinare și să erodeze încrederea în guvernul actual. Povestea a fost diseminată pe mai multe site-uri, canale de Telegram și conturi de pe platforma X legate de ecosistemul pro-Kremlin.

Deși a fost demontată de echipa DPA de verificare a veridicității informațiilor, afirmația s-a bucurat de o mare popularitate, obținând milioane de vizualizări pe X și pe alte platforme. Această campanie de dezinformare, la fel ca altele legate de fațada falsă, a folosit o poveste inițială potențial plantată, conținut inventat și identități uzurpate pentru a credibiliza minciunile.

Exploatând fricile și alte vulnerabilități sociale, creând discursuri false și folosind tehnici avansate de amplificare, Kremlinul caută să manipuleze și să polarizeze electoratele, să modeleze mediul politic și să slăbească unitatea europeană.

Alte activități ale mașinăriei de propagandă a Kremlinului de săptămâna aceasta:

• În loc să găsească noi trucuri în mânecă, canalele mediatice pro-Kremlin recurg la vechile tactici, de data aceasta prezentând operațiunea „Santinela Baltică” a NATO ca fiind o blocadă maritimă menită să izoleze Rusia și să provoace un conflict armat. Această afirmație falsă sugerează că prezența NATO în Marea Baltică este o mișcare beligerantă disimulată într-un efort de protejare a infrastructurii critice. În realitate, „Santinela Baltică” este o inițiativă defensivă menită să protejeze cablurile submarine esențiale și alte infrastructuri critice din regiunea Baltică. În urma deteriorării cablurilor submarine dintre Estonia și Finlanda din decembrie și a incidentelor anterioare, NATO a lansat această operațiune ca răspuns la amenințările tangibile la adresa securității maritime. Eforturile alianței sunt în deplină concordanță cu dreptul internațional, în special cu principiul libertății de navigație. Acest discurs fals este un alt exemplu din manualul Kremlinului: prezentarea NATO ca fiind agresorul și a Rusiei ca fiind victima. Prin această caracterizare grosolan eronată a obiectivelor NATO, Kremlinul urmărește distragerea atenției de la comportamentul constant agresiv al Rusiei și mobilizarea sprijinului intern pentru regimul lui Putin, suscitând temeri nefondate cu privire la ostilitatea Occidentului.
• Și de această dată, portavocele pro-Kremlin (a se vedea aici și aici), prevăd un „viitor înghețat” pentru Europa. Această viziune apocaliptică are ca scop să suscite frica în rândul cetățenilor UE și să erodeze sprijinul pentru sancțiunile impuse Rusiei după invadarea neprovocată a Ucrainei. Deși este adevărat că decizia Ucrainei de a opri tranzitul gazului rusesc și recentele sancțiuni impuse de SUA petrolierelor rusești au dus la o creștere bruscă a prețurilor, Europa este departe de a se confrunta cu o criză energetică. Datorită pregătirilor strategice și diversificării surselor sale de energie, UE rămâne bine pregătită să acopere cererea de energie. La începutul lunii ianuarie 2025, nivelurile de umplere a depozitelor de gaze europene erau de 72 %, ușor peste media obișnuită din această perioadă a anului. Deși alarmismul nefondat al Kremlinului eșuează în fața faptelor, obiectivul acestei dezinformări este clar: subminarea unității europene și slăbirea sprijinului public pentru sancțiuni.
• Mașinăria de dezinformare pro-Kremlin a fost însărcinată să afirme înșelător că economia Rusiei prosperă, lăudându-se cu o rată a șomajului la minime istorice, creșterea industriei și venituri care depășesc inflația. În realitate, economia Rusiei se află în dificultate. Rubla a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, Fondul suveran de investiții al Rusiei a scăzut cu peste 50 % din 2022, iar penuria de forță de muncă afectează grav întreprinderile. Rata dobânzii stabilită de Banca Centrală a Rusiei la 21 %, cea mai mare din ultimele decenii, este un semn clar că economia este în mare dificultate. Din cauza aventurismului militar dezlănțuit al Kremlinului, cheltuielile militare ale Rusiei aproape s-au triplat față de 2021 și, împreună cu alte costuri de securitate, consumă în prezent peste 40 % din bugetul de stat, în timp ce prețurile alimentelor cresc vertiginos și analiștii estimează că inflația, oficial la 8,5 %, este mult mai mare. Departe de a indica un succes economic, aceste cifre expun fisurile tot mai profunde din economia Rusiei, agravate de războiul în curs și de gestionarea defectuoasă pe termen lung a economiei. Acest discurs de dezinformare face parte din propaganda de război economic a Rusiei, menită să proiecteze putere, să minimalizeze impactul sancțiunilor occidentale și să glorifice presupusele beneficii ale conducerii autoritare de la Kremlin pentru cetățenii săi.