Când întețești flăcările și apoi te plângi de fierbințeală

Încă o dată, contorsioniștii dezinformării de la Kremlin au încercat să jongleze cu cât mai multe subiecte de amăgire simultan. S-au remarcat două. Kremlinul și-a îndreptat atenția manipulatoare asupra noii conduceri a UE, în special asupra Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui Kaja Kallas și a protestelor persistente din Georgia.

De asemenea, Kremlinul a menținut fluxul constant de retorică nucleară de escaladare, de la devierea acuzațiilor despre ingerința în alegerile din România până la crearea de analogii false și istorii inventate pentru a justifica agresiunea Rusiei împotriva vecinilor săi. Haideți să le examinăm pe toate!

Subminarea legitimității și denunțarea ingerinței străine

Manipulatorii informațiilor de la Kremlin au luat în vizor Georgia de ani de zile, răspândind dezinformări atât prin intermediul canalelor mediatice fățiș pro-Kremlin, cât și găsind teren fertil în rândul unor protagoniști din Georgia.

Pe 26 octombrie, Georgia a organizat alegeri parlamentare marcate de tensiuni, care au determinat UE să își exprime îngrijorări întemeiate cu privire la desfășurarea scrutinului. Neregulile la vot semnalate au împins zeci de mii de cetățeni georgieni să pună sub semnul îndoielii rezultatele alegerilor. De atunci, aceștia s-au reunit regulat pentru a protesta împotriva victoriei electorale revendicate de partidul Visul Georgian.

Însă pentru canalele mediatice pro-Kremlin, imaginea cetățenilor georgieni apărându-și aspirațiile democratice și europene în timp ce înfruntă forța brutală și ilegală a poliției le-a oferit prilejul de a recicla vechi narațiuni de dezinformare despre „revoluțiile colorate”, așa cum au făcut când au încercat să delegitimizeze nemulțumirea civică georgiană față de celebra lege privind agenții străini, adoptată vara trecută. Iar acum, canalele mediatice pro-Kremlin susțin în mod fals că protestele sunt un „Euromaidan” înscenat, dirijat din străinătate, prin care se încearcă înlocuirea „guvernului legitim”.

Intensificarea tam-tamului cu privire la alegerile prezidențiale

Pe 14 decembrie, Georgia a organizat alte alegeri. De data aceasta însă, cetățenii nu au mers la urne, deoarece președintele Georgiei nu mai este ales prin vot popular, ci prin vot indirect. Procesul s-a desfășurat după cum era de așteptat, iar colegiul electoral, dominat de partidul Visul Georgian, l-a numit prompt pe Miheil Kavelașvili drept următorul președinte al Georgiei. Opoziția și actuala președintă, Salome Zourabișvili, au deplâns întreaga situație ca ilegitimă.

Încă o dată, aceste evenimente au oferit Kremlinului un teren fertil pentru a-și promova discursurile de dezinformare, chiar dacă acestea au fost lipsite de originalitate. Am văzut acuzații reciclate cum că protestele au fost instigate de Occident, care vrea să deschidă un „al doilea front” împotriva Rusiei, să răstoarne guvernul sau să pedepsească Visul Georgian pentru refuzul de a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Au existat și încercări de a promova narațiunea potrivit căreia protestele se bazează pe minciuna că guvernul partidului Visul Georgian a renunțat la Europa. De asemenea, diseminatorii dezinformărilor au justificat brutalitatea poliției împotriva protestatarilor ca fiind vorba, de fapt, despre „dejucarea unei lovituri de stat”.

Luarea în vizor a președintei

Președinta Zourabișvili a avut parte de un tratament special în ceea ce privește dezinformarea. În așteptarea alegerilor prezidențiale din 14 decembrie, canalele mediatice pro-Kremlin au dat vina pe președintă pentru alimentarea protestelor, acuzând-o că folosește copiii ca momeală pentru a-i cere UE să impună sancțiuni împotriva oficialilor georgieni dacă minorii sunt răniți în timpul protestelor. De asemenea, au descris-o ca trădătoare a poporului georgian și în serviciul intereselor străine. Au existat și încercări de a prezenta apelurile vocale ale lui Zourabișvili pentru libertate și democrație în Georgia ca o încercare ilegitimă de a se agăța de putere, acuzând-o că pregătește provocări politice pentru a destabiliza în mod deliberat situația din Georgia.

Falsele lamentări și lacrimile de crocodil ale Kremlinului în legătură cu Georgia nu sunt decât niște falsuri. Este evident că canalele mediatice pro-Kremlin și diseminatorii lor interni și străini au aprins focul manipulării, au întețit flăcările amăgirii și deplâng acum fierbințeala dezinformării, în timp ce acuză miticul „Occident” că provoacă instabilitatea pe care însăși Rusia o creează în mod deliberat.

Sancțiunile impuse

O nouă perspectivă a ingerinței dezinformării pro-Kremlin în Georgia a inclus afirmații potrivit cărora posibilele sancțiuni impuse de UE oficialilor din Georgia, discutate la Consiliul Afaceri Externe al UE din 16 decembrie, au fost avute în vedere doar întrucât pretinsa operațiune de schimbare de regim dirijată din străinătate în Georgia a eșuat.

În contextul atitudinii tot mai ferme a UE față de Georgia, cum ar fi prin introducerea unui regim de vize pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice georgiene, canalele mediatice pro-Kremlin au prezentat din ce în ce mai mult UE ca fiind neprietenoasă și agresivă față de Georgia. Unii au mers și mai departe și au afirmat că sancțiunile UE sunt un instrument de alimentare a protestelor și o ultimă încercare de a „schimba regimul”.

Atribuirea unui chip țintei

Înaltul Reprezentant și Vicepreședintele UE, Kaja Kallas, a fost ținta predilectă a furiei dezinformării pro-Kremlin. În asemenea măsură încât, cu ocazia deliberărilor UE cu privire la sancțiuni, menționările sale de către canalele pro-Kremlin au crescut vertiginos, cu peste 300 %. Să o spunem drept, nu toate au fost în contextul Georgiei, întrucât UE a adoptat și al 15-lea pachet de măsuri restrictive împotriva Rusiei. Sigur că ÎR/VP Kallas a fost luată în vizorul Kremlinului încă din prima zi. Cele mai recente acuzații despre „standarde duble”, „rusofobie” și chiar „fascism” abia dacă reflectă încercările disperate ale Kremlinului de a disimula nervozitatea Rusiei în legătură cu un adevărat lider european care poate vedea dincolo de minciunile și amăgirile Kremlinului.

Alte subiecte de pe radarul EUvsDisinfo din această săptămână:

• Kremlinul caută permanent să propage scuze și să creeze false analogii pentru a justifica acaparările teritoriale imperialiste ale Rusiei. Iată una nouă: afirmația că Rusia are mai multe drepturi asupra Ucrainei decât avea Germania de Vest asupra Germaniei de Est. Acest amestec flagrant de minciuni și comparații manipulatoare a fost reacția tardivă a Kremlinului la aniversarea a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, marcată pe 9 noiembrie. Obiectivul a fost să justifice anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea și lansarea invaziei la scară largă în Ucraina, în 2022. Să fim bine înțeleși. Nu se poate face o astfel de comparație. Germania de Est și de Vest au fost două părți ale aceleiași națiuni, iar reunificarea lor a fost văzută, în mare parte, ca refacerea unui stat unificat, desfășurată conform acordurilor diplomatice dintre Aliați și URSS.
• Alegerile prezidențiale recente din România au generat nu doar câteva titluri de presă senzaționale, ci și numeroase controverse. Așadar, după cum era de așteptat, Kremlinul a profitat de ocazie pentru a-și proiecta asupra celorlalți propriile fapte reprobabile și a susține în mod fals că UE s-ar fi amestecat în alegerile din România. Această afirmație, lipsită de orice dovadă substanțială sau circumstanțială, a căutat să prezinte decizia Curții Constituționale din România de a anula rezultatele primului tur al alegerilor ca fiind orchestrată de către UE. Decizia a fost luată de autoritățile române după ce s-au descoperit nereguli în campania electorală a lui Georgescu, care au indicat o campanie de ingerință străină, în special prin TikTok și finanțări ilegale.
• Kremlinul și-a intensificat de luni de zile retorica nucleară agresivă pentru a întări falsele linii roșii ale Rusiei. Cel mai recent exemplu a inclus minciuna deșănțată că SUA transferă arme nucleare în Uсraina. În realitate, problema armelor nucleare pentru Uсraina nu se află nici măcar pe ordinea de zi a Statelor Unite. Rusia s-a plâns frecvent și zgomotos despre presupusele „activități nucleare” ale Ucrainei, însă experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care vizitează frecvent locuri din Uсraina, nu au găsit niciodată indicii ale unor astfel de activități interzise. Nu vă lăsați înșelați!