Georgia: reziliența în acțiune

Când protestatarii au ieșit pe străzile din Tbilisi, pentru prima dată în martie 2023, apoi din nou în aprilie 2024, pentru a-și exprima opoziția față de proiectul de lege privind agenții străini, redenumit ulterior proiect de lege privind transparența influenței străine și care a fost botezat rapid „legea rusească”, răspunsul mașinăriei de dezinformare pro-Kremlin a fost rapid și previzibil: Occidentul încearcă să incite la revoltă și să provoace o „revoluție colorată” în Georgia, la fel cum a procedat și în Uсraina în 2014.

Vocile pro-Kremlin susțin că organizațiile neguvernamentale din Georgia, tocmai acele grupuri pe care noua lege ar trebui să le reglementeze, sunt un instrument-cheie în acest presupus plan al Occidentului de a schimba regimul din Georgia. Dacă ar fi să dăm crezare acestei dezinformări, acești activiști locali ar fi utilizat fonduri occidentale pentru a pune la cale o revoluție. Ar fi pus în aplicare un „scenariu hollywoodian” pentru a destitui guvernul și a stârni isteria antirusească, susținând că noua lege privind agenții străini se inspiră din legislația rusească.

Dublă măsură?

Ca răspuns la nemulțumirea generalizată față de proiectul de lege și față de aparenta îndepărtare de la parcursul țării către aderarea la UE, legiuitorii din partea coaliției de guvernare Visul georgian au negat prin mass-media orice legătură a legii cu Rusia și au afirmat că legi similare au fost adoptate sau sunt în pregătire în mai multe state membre ale UE și în Canada, în plus față de legea FARA din SUA.

„Oamenii sunt convinși că proiectul de lege este îndreptat împotriva partenerilor occidentali și că Georgia nu va putea adera la Uniunea Europeană adoptând acest proiect de lege”, a declarat un deputat al coaliției Visul georgian. „Este complet absurd. Transparența și raportarea sunt unele dintre cele mai importante valori pentru Europa, iar acest proiect de lege servește și acestui scop”.

Totuși, luna trecută, Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, și comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, au avertizat într-o declarație că „această lege nu este conformă cu normele și valorile fundamentale ale UE” și că „adoptarea finală a acestei legislații ar avea un impact negativ asupra progreselor Georgiei pe calea aderării la UE”. Drept urmare, UE a solicitat autorităților georgiene să retragă legea din procedura parlamentară.

Această solicitare a declanșat, la rândul său, acuzații de dublă măsură. „Încearcă să ne oblige să nu adoptăm aceeași lege pe care însăși Uniunea Europeană a inițiat-o”, a afirmat un legiuitor. Un alt deputat a descris solicitarea UE de retragere a legii drept „o altă expresie a dublei măsuri aplicate de birocrația europeană, ceea ce, având în vedere cooperarea noastră reciprocă, mi se pare inacceptabil”.

În fapt, nu există nicio „dublă măsură”, deoarece, spre deosebire de legea privind „agenții străini” din Georgia, propunerea de directivă a UE privind transparența reprezentării intereselor susține eforturile de contracarare a dezinformării și a ingerințelor din exterior, în principal din țările nedemocratice, și nu stigmatizează, nici nu discriminează entitățile selectate pentru a primi finanțare străină, ci abordează activitățile de lobby.

Lansarea de acuzații retorice de „dublă măsură” provine direct din manualul de dezinformare al Kremlinului. În trecut, s-a folosit această stratagemă pentru a încerca legitimizarea anexării ilegale a Crimeei, pentru a acuza UE că tratează prost „jurnaliștii” ruși sau pentru a căuta scuze pentru amenințările cu războiul nuclear ale Kremlinului, ca să menționăm doar câteva exemple. Nu vă lăsați înșelați de această tactică manipulatoare. Nu este decât o încercare de a distrage atenția publicului și de a respinge orice îngrijorări legitime.

„Un complot pentru a târî Georgia în război”

Canalele mediatice pro-Kremlin au avut prilejul să lanseze acuzații fantasmagorice împotriva UE și a „Occidentului”, în general. Un canal mediatic a opinat că: „Dacă această lege nu este adoptată, Georgia nu va putea evita destabilizarea, schimbarea violentă a guvernului și, astfel, implicarea Georgiei în războiul actual” din Uсraina. Din nou, astfel de acuzații conspiraționiste nu sunt decât o variantă a discursului de dezinformare pro-Kremlin care acuză Occidentul de „destabilizarea regiunii” și de exploatarea fricii de război a populației.

Astfel de avertismente apocaliptice par să fi avut puține efecte asupra georgienilor. Cu zeci de mii de oameni ieșiți pe străzi timp de săptămâni întregi pentru a-și exprima dezaprobarea față de proiectul de lege care poate reduce la tăcere avertizorii locali înaintea viitoarelor alegeri parlamentare din octombrie, este clar că poporul georgian vede aceste afirmații exact așa cum sunt: subiecte de discuție în stil rusesc bine exersate.

Într-adevăr, ideea că „Occidentul” – UE, NATO, SUA, „anglo-saxonii” – sau Ucraina vor să deschidă un al doilea front împotriva Rusiei în Caucazul de Sud nu este nouă. Am mai documentat astfel de acuzații nefondate de ingerință a Occidentului, presupusele planuri de a atrage Georgia într-un război cu Rusia și falsele apeluri la suveranitatea Georgiei apărând și în primăvara anului 2023, când a avut loc precedenta încercare a parlamentului georgian de a adopta controversata lege. În fapt, canalele mediatice pro-Kremlin promovează ideea că „Occidentul” provoacă „revoluții colorate”, pregătite de ONG-urile pe care le finanțează, în vecinătatea Rusiei, cu scopul de a încercui Moscova, de fiecare dată când vor să discrediteze democrația și acțiunile civice legitime.

O lege controversată

Protestatarii, dar și mulți alți critici, susțin că legea georgiană oglindește o lege din 2012 din Rusia, folosită pentru a reprima disidența și a suprima grupurile civice și mass-media, și că ar putea fi utilizată pentru a restricționa libertatea de exprimare și de asociere. Mai mult, legea ar putea periclita reformele democratice pe care Georgia trebuie să le întreprindă pentru a adera la Uniunea Europeană.

În 2023, un val similar de proteste împotriva unei încercări anterioare de a aproba proiectul de lege a forțat retragerea acestuia. Acum a fost reintrodus de guvernul georgian, declanșând valul actual de proteste.

Acest proiect pare a fi profund nepopular în rândul multor cetățeni georgieni și, de data aceasta, protestele au fost susținute de o coaliție a partidelor georgiene de opoziție, precum și de organizații ale societății civile și de mass-media. Zeci de mii de oameni din toate categoriile sociale și reprezentând generații diferite, mulți dintre ei tineri, s-au alăturat sistematic protestelor în ultimele săptămâni și s-au confruntat cu escaladarea violenței din partea forțelor de poliție.

De asemenea, coerciția protestatarilor a luat mai multe forme perfide de intimidare. De exemplu, lideri marcanți ai organizațiilor legitime ale societății civile georgiene și jurnaliști de investigație cu vechime au fost vizați de o campanie coordonată de intimidare, birourile lor fiind vandalizate cu afișe defăimătoare și fiind etichetați ca „agenți străini”. Numeroși cetățeni georgieni au primit telefoane de hărțuire de la numere dubioase înregistrate atât la nivel local, cât și în străinătate. Tacticile recente de intimidare cu ocazia manifestațiilor, când cei mai activi protestatari sunt târâți în grupuri de polițiști și bătuți grav, au devenit o obișnuință.

Fermitate în fața intimidării

Faptul că poporul georgian nu este păcălit de asaltul dezinformării pro-Kremlin care îl vizează și nici nu este intimidat de reprimarea protestelor de către autorități este un semn al unei societăți civile reziliente. Așa arată în acțiune reziliența în fața dezinformării și a manipulării informațiilor.