Kremlinul rescrie unificarea Germaniei

Manipularea informațiilor tinde să aibă obiective specifice imediate: schimbarea unei politici, derutarea alegătorilor, destabilizarea unei societăți considerate ostile. Uneori însă, aceste obiective sunt îndeplinite cel mai bine proiectând manipularea asupra trecutului. Datele simbolice de 3 octombrie și 9 noiembrie sunt exemple recente elocvente.

Data de 3 octombrie, o sărbătoare națională în Germania, marchează ziua din 1990 când Republica Federală Germania și Republica Democrată Germană s-au reunit într-un singur stat. Unificarea Germaniei a fost posibilă datorită căderii Zidului Berlinului, pe 9 noiembrie 1989.

Data de 9 noiembrie marchează însă și o altă ocazie, așa cum canalul de dezinformare pro-Kremlin RT Deutsch a arătat jubilând anul trecut – primul pogrom anti-evreiesc la scară largă din Germania nazistă, în 1938, cunoscut ca Reichspogromnacht sau Kristallnacht (Noaptea de Cristal).

Cultura memoriei

RT a susținut că „memoria roșie-verde a Republicii Federale” a dat la o parte comemorarea sfârșitului Primului Război Mondial sau a puciului lui Hitler din 1923 – ambele având loc tot pe 9 noiembrie – pentru a se concentra exclusiv pe evenimentele din 1938. Mai mult, potrivit RT, data de 9 noiembrie servește acum justificării sprijinului acordat de Germania Israelului în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023.

RT a citat postarea de pe X din toamna trecută a ministrului german de externe, Annalena Baerbock: „Datoria noastră eternă este să ne asigurăm că evreii din Germania pot trăi liber și fără frică. Este responsabilitatea noastră a tuturor să ne construim prezentul plecând de la conștientizarea trecutului. Niciodată nu se va repeta înseamnă acum.”

Acest sentiment a fost reverberat de unii colegi de partid ai lui Baerbock din Saxonia, care au comemorat atât victimele Kristallnacht, cât și israelienii atacați de Hamas.

Articolul manipulator din RT a pus la îndoială faptul că ar exista puncte comune între cele două evenimente și a criticat această asociere pe care a numit-o o formă de relativism istoric, susținând că evenimentele au fost diferite fundamental prin natura și contextul lor. Autorul, poate ca un act de proiecție proprie, a sugerat că astfel de comparații diluează semnificația istorică specifică a Kristallnacht și servesc mai degrabă intereselor politice contemporane decât comemorării autentice.

Sfârșitul multiculturalismului?

Articolul RT a evidențiat, de asemenea, o presupusă schimbare de poziție a Verzilor cu privire la imigrație și islam din 2015 până acum. Potrivit articolului, Verzii – primitori inițial cu refugiații – au fost forțați de evenimentele recente să adopte o atitudine mai critică față de islamism, aliniindu-se într-o oarecare măsură cu sentimentele extremei drepte.

Un alt articol RT în germană i-a criticat aspru pe cancelarul Olaf Scholz și pe alți politicieni germani, ale căror discursuri din 2024 de Ziua Unității Germane au fost descrise ca retorică găunoasă. Declarațiile lui Scholz despre diversitate și democrație, în special „Diversitatea noastră internă nu este o slăbiciune, ci o forță”, au fost prezentate drept clișee care nu recunosc dezbinările profunde din societatea germană.

Autorul s-a întrebat sarcastic dacă acest accent pus pe „diversitate” se extinde și asupra toleranței în legătură cu opiniile politice diferite, sugerând că opiniile divergente sunt marginalizate în Germania sub pretextul promovării unității.

Noțiunea de „unitate în libertate”, auzită frecvent în discursurile politice, a fost interpretată ca un eufemism pentru discursul politic tot mai uniform, unidimensional.

Exprimare înșelătoare: anexare în loc de reunificare

La sfârșitul lunii septembrie, RT Deutsch a afirmat că unificarea Germaniei este, de fapt, doar o anexare (Anschluss) a RDG-ului de către Republica Federală Germania.

RT caută să lase impresia unei situații similare cu cea din Germania nazistă / Austria anului 1938, folosind infamul cuvânt „Anschluss” în acest context în loc de „reunificare” (Wiedervereinigung).

Această exprimare înșelătoare omite complet procesul democratic și etapele importante care au urmat căderii Zidului Berlinului din 9 noiembrie 1989. Primele alegeri pluripartidice din Germania de Est au fost organizate pe 18 martie 1990. Au urmat apoi negocierile între cele două țări, care au dus la Tratatul de unificare. Apoi dizolvarea pașnică și ordonată a Republicii Democrate Germane și ratificarea Tratatului de unificare în parlamentul german, pe 3 octombrie 1990.

Unificarea Germaniei: un instrument pentru a menține „dominația americană”?

Nemulțumindu-se cu simpla punere la îndoială a retoricii politicienilor, RT Deutsch a căutat, de asemenea, să discrediteze însăși legitimitatea unificării Germaniei.

În septembrie, acest canal mediatic l-a intervievat pe nimeni altcineva decât pe ultimul conducător al RDG, Egon Krenz – o figură ridiculizată la vremea sa, fără nicio influență în politica germană de după anii 1990.

În interviu, Krenz a repetat în neștire narațiuni standard ale Kremlinului: Războiul Rece nu s-a încheiat cu adevărat odată cu căderea Zidului Berlinului, în 1989, ci continuă din cauza ambiției SUA de a-și menține dominația la nivel mondial; SUA caută să slăbească Rusia și să prevină crearea de legături strânse între Germania și Rusia; unificarea Germaniei a fost doar un mijloc de a împinge forțele sovietice afară din Europa Centrală, ca parte a acestei agende mai vechi.

Comparând liderii germani anteriori cu cancelarul Scholz, Krenz a deplâns renunțarea la angajamentul diplomatic și înlocuirea lui cu o presupusă militarizare. Krenz a afirmat că liderii anteriori, cum ar fi Helmut Schmidt, au căutat negocierea și dialogul cu omologii lor sovietici, în timp ce Scholz s-a aliniat strategiilor militare ale SUA, adoptând o retorică și o politică „militariste”.

În schimb, Krenz a făcut apel la reorientarea către „pace” și „cooperare” cu Rusia, reverberând sentimentele unor figuri istorice cum ar fi Otto von Bismarck, care a avertizat împotriva antagonismului Germaniei față de Rusia.

Pe scurt, aceste articole RT în germană pun sub semnul întrebării semnificația zilei de 9 noiembrie și modul în care unificarea Germaniei este comemorată în politica contemporană germană. Acestea pun la îndoială acuratețea istorică a paralelelor trasate între evenimente distincte, în încercarea de a aborda problemele actuale legate de antisemitism, violență, imigrație și poziția Europei față de Rusia.

Deși nu este evident imediat că aceste afirmații sunt dezinformări, efectul lor cumulat este suficient de clar: rescrierea la scară largă a istoriei recente pentru a servi unor interese contemporane.