Manipulare, cenzură și capcane ale dezinformării: mai multe provocări pentru democrație

Jurnaliștii despre dezinformare. Partea 3: Armenia

Jurnalismul credibil ocupă un loc central într-o societate democratică. În cinstea Zilei Mondiale a Libertății Presei, EUvsDisinfo publică o serie de articole, făcând auzită vocea jurnalismului independent din țările Parteneriatului Estic. Partea 3. Armenia.

EUvsDisinfo a stat de vorbă cu trei jurnaliști armeni din diverse contexte profesionale: Tatev Danielyan, jurnalistă și redactoră-șefă a rubricii de știri de la serviciul armean public de televiziune și comentatoare la știrile de duminică; Ami Chichakyan, jurnalistă la cotidianul „Aravot”; și Naira Nalbandyan, jurnalistă la o televiziune locală, iar acum la Radio Liberty.

Acestea au trăit realitatea de a lucra într-un mediu afectat de război. Ele recunosc că dezinformarea se ivește aproape peste tot, zi de zi, și înțeleg provocările pe care le presupune producerea de știri bune și de calitate. Vă prezentăm opiniile și recomandările lor.

De ce este important jurnalismul?

Ami Chichakyan

Jurnalismul este unul dintre elementele democrației. Datorită jurnaliștilor, oamenii pot să primească informații obiective și nepărtinitoare despre evenimente. Să fie informați cu privire la drepturile și responsabilitățile lor și să beneficieze de o platformă unde să-și poată exprima îngrijorarea și să-și spună povestea.

Tatev Danielyan:

Cred că rolul jurnalismului este nu numai de a informa, ci și de a proteja prin conștientizare. Ador jurnalismul; în primul rând, când ajuți publicul să se orienteze, să afle nota de subsol a cuvintelor rostite și a demersurilor făcute.

Tatev Danielyan; jurnalistă și redactoră-șefă a rubricii de știri de la serviciul public armean de televiziune și comentatoare la știrile de duminică

Naira Nalbandyan:

Jurnalistul are un rol important pentru a asigura transparența activității autorităților și responsabilitatea publică. Jurnaliștii pun întrebările.

A devenit tot mai complicat să obținem informații exacte, complete și verificate, pe măsură ce s-au dezvoltat platformele și oportunitățile de răspândire a dezinformării. Chiar și persoanele cu studii superioare pot avea dificultăți în a deosebi dezinformarea de știrile reale.

Cât de des vă confruntați cu dezinformarea?

Ami Chichakyan:

Este foarte greu să evităm dezinformarea în ziua de azi, ne bântuie peste tot.

Naira Nalbandyan:

Ne confruntăm cu ea zi de zi în prezent. Observăm, de asemenea, cazuri ghidate și sistematice de diseminare a dezinformării. Atunci când în dezinformarea difuzată este citată o fotografie reală, un caz sau o decizie guvernamentală, pentru a-i conferi credibilitate, sunt prezentate în același timp și informații pur dezinformatoare.

Cum poate fi dăunătoare dezinformarea?

Tatev Danielyan:

Mă confrunt cu dezinformarea în fiecare zi. Principalul pericol este manipularea. Scopul principal al dezinformării este de a face oamenii controlabili. Prin urmare, poate avea consecințe politice grave. În plus, poate avea un efect vizibil. De exemplu, atunci când un organ de presă sau un blogger cu un număr mare de cititori vorbește despre efectele nocive ale vaccinurilor sau promovează un medicament de calitate inferioară.

Ami Chichakyan:

Dezinformarea este o capcană – și e ușor să cazi în această capcană. Este menită să manipuleze publicul prin răspândirea de informații false despre alte persoane și/sau evenimente, având astfel un impact direct asupra percepției și a comportamentului oamenilor.

Ami Chichakyan, jurnalistă la cotidianul „Aravot”

Provocările în perioadele de conflict

Armenia s-a confruntat recent cu provocările care apar în perioadele de conflict. Pe lângă victime, suferința umană și distrugeri, acest context afectează și reportajele jurnaliștilor.

Naira Nalbandyan:

Războiul de 44 de zile [n.r.: în jurul Nagorno-Karabah] nu poate fi scos din realitate. Am lucrat săptămâni întregi sub legea marțială, care ne interzicea să informăm despre tot ceea ce vedeam. Publicul nu a fost pregătit să primească alte informații decât cele oficiale, iar cei mai mulți dintre noi nu au avut posibilitatea de a verifica informațiile oficiale furnizate. Publicul nu era pregătit să perceapă și să accepte realitatea înfrângerii.

Care este sfatul dvs. pentru a contracara sau a evita dezinformarea?

Ami Chichakyan:

• Nu credeți tot ceea ce citiți.
• Verificați informațiile pe care le citiți pe alte platforme.
• Stabiliți o listă de organizații mediatice de încredere.
• Fiți atenți unde este publicat articolul.
• Evitați titlurile care sunt în mod vădit de scandal.

Naira Nalbandyan:

• Identificați și urmăriți mass-media cu statut înalt.
• Păstrați-vă rezerve față de informațiile distribuite de către utilizatori necunoscuți pe alte canale de rețele sociale.
• Nu faceți cercetări doar citind titlurile, ci aplecați-vă și asupra notelor de subsol.
• Aflați cum prezintă diverse organizații de știri același eveniment sau aceleași informații.

Tatev Danielyan:

• Încercați să gândiți critic orice informație care vi se prezintă.
• Fiți rezonabili, încercați să înțelegeți ce vrea să gândiți cel care a transmis informația respectivă atunci când vă transmite informația.

Care este mesajul dvs. pentru oameni cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei?

Naira Nalbandyan, jurnalistă la o televiziune locală, iar acum la Radio Liberty

Naira Nalbandyan:

O presă liberă și pluralistă este piatra de temelie a unei societăți democratice; nu puneți niciodată dreptul de a fi informat mai prejos de celelalte drepturi ale dvs.

Tatev Danielyan:

Vreau să îndemn oamenii să respecte munca jurnaliștilor, indiferent de apartenența lor politică. Nivelul de democrație din țară depinde de atitudinea publicului față de această profesie.

***

Nu pierdeți următoarele articole din această serie prin care sărbătorim Ziua Mondială a Libertății Presei. Data viitoare vom discuta cu cinci jurnaliști din Ucraina. Articole anterioare: Partea 1. Belarus; Partea 2. Georgia.