Manipularea sferei informaționale, reprimarea populației și crearea unui cult al lui Lukașenko

Au trecut trei ani de când autoritățile belaruse au manipulat, au măsluit și au falsificat alegerile prezidențiale din 9 august 2020 din această țară. Această manevră electorală deșănțată a declanșat, fără îndoială, cele mai ample proteste din istoria recentă a republicii Belarus și a reunit oameni din toate mediile. Filmările și fotografiile cu sute de mii de belaruși protestând s-au răspândit pe platformele sociale. Tulburat, Lukașenko a primit sprijin din partea Moscovei pentru a pedepsi cu o brutalitate și o forță nespuse oamenii obișnuiți din Belarus.

Am publicat periodic prezentări despre situația prizonierilor politici, apărătorilor drepturilor omului, membrilor societății civile, jurnaliștilor, opozanților și oamenilor obișnuiți pe care regimul a încercat să îi reducă la tăcere. În 2021, am sintetizat situația după un an și am publicat acest articol actualizat. De atunci, Lukașenko a declarat public, aproape lăudându-se: „sunt un dictator”.

Urmărirea activităților online a luat noi forme și a avut adesea drept consecință pedepse draconice cu închisoarea, defăimarea sau solicitări de mărturisiri publice vizând nu numai opoziția, ci pe oricine îndrăznește să critice regimul și nelegiuirile sale.

Vara anului 2023: represiunea nu se domolește

Din păcate, majoritatea veștilor sunt rele. Sintetizăm situația cu câteva cifre și evenimente esențiale.

Regimul a reprimat peste 100 000 de persoane prin arestări și detenție, constrângându-le să demisioneze sau să se exileze sau intentând cazuri administrative sau penale împotriva lor. Autoritățile au adăugat mii de oameni pe o listă a presupușilor „extremiști” și i-a încarcerat din motive politice, inclusiv pe laureatul Nobel pentru pace Ales Bialiațki. Statul a etichetat sute de canale mediatice și conturi de pe platforme sociale ca fiind „extremiste” și a încarcerat oameni pentru simplul fapt că au apreciat conținut online sau au scris comentarii la o postare de pe Telegram. Între timp, propaganda regimului îl compară pe Lukașenko cu Iisus și face apel ca belarușii exilați să se întoarcă în țară.

La 8 august 2023, Centrul Viasna pentru drepturile omului a identificat 1 485 de prizonieri politici în Belarus. De asemenea, organizația are cunoștință despre peste 3 400 de persoane condamnate în procese penale motivate politic. Aceste cifre confirmă o tendință constantă de intensificare a persecuțiilor politice. Pentru mai multe informații despre Centrul Viasna, consultați articolul nostru din octombrie 2022 despre activitățile sale.

Conform unui raport recent al Centrului pentru Drept și Democrație, o organizație internațională pentru drepturile omului, numărul total de victime ale represiunii în curs începând din mai 2020 depășește în prezent 136 000 de persoane. Zece persoane au fost ucise și circa 1 500 de persoane au fost încarcerate din motive politice, unele fiind ținute în condiții inumane. Autoritățile au deținut arbitrar peste 35 000 de belaruși și au forțat peste 100 000 să fugă din țară.

Interacțiunea cu un „extremist” se pedepsește cu închisoarea

Ministerul Afacerilor Externe din Belarus și KGB au încarcerat continuu și arbitrar oameni pentru presupusa lor implicare alături de cei care figurează pe lista neagră a „extremiștilor”. Această listă a „extremiștilor” conține peste 3 000 de nume, printre care numeroși angajați ai mass-mediei și bloggeri.

În plus, Ministerul Informațiilor a adăugat pe listă mii de canale mediatice și conturi de pe platforme sociale. Numai în data de 4 iulie 2023, o instanță judecătorească belarusă a adăugat 114 conturi la aceasta. Asociația jurnaliștilor din Belarus este considerată acum o „formațiune extremistă”. Vedeți cronologia mai detaliată a represiunii împotriva mass-mediei belaruse și a angajaților săi aici, aici și aici.

Dispariții

O evoluție îngrijorătoare, potrivit Centrului Viasna și altor apărători ai drepturilor omului, este lipsa totală sau timp de luni întregi a informațiilor despre soarta și starea unor lideri ai opoziției și cetățeni încarcerați bine-cunoscuți, inclusiv Viktar Babaryka, Maryia Kalesnikava, Siarhiey Tsikhanouski, Mikalai Statkevich, Maksim Znak, Ihar Losik, Alena Lazarchyk și Andrzej Poczobut. Aceștia și mulți alții sunt ținuți în strictă izolare și fără posibilitatea de a comunica timp de luni de zile. Printre aceștia se numără și câțiva membri Viasna, inclusiv președintele său și laureat al Premiului Nobel pentru pace, Ales Bialiațki. O altă chestiune privește cauzele decesului prizonierilor politici Vitold Ashurak, Mikalai Klimovich și Ales Pușkin.

Apărătorii drepturilor omului semnalează, de asemenea, reprimarea continuă a libertății de exprimare, inclusiv pedepsirea pentru aprecierea conținutului online. Un exemplu recent este cazul lui Dzmitry Papkou, de 29 de ani, care a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru două „like-uri” la postări critice la adresa lui Lukașenko pe platforma socială de limba rusă Odnoklassniki (OK) în 2021.

Citiți analiza noastră anterioară despre represiunea din Belarus aici și aici.

Căirea publică și extremiștii

Ca parte a campaniei sale de intimidare, mass-media de stat a continuat să publice videoclipuri de „căire”. În aprilie 2023, o persoană arestată, făcând trimitere la comentariile sale anterioare critice de pe pagina sa personală de Facebook, a spus într-un așa-numit „interviu” la principala televiziune de stat, Belarus 1 TV: „Apreciez mult oportunitatea de a prezenta public scuze șefului de stat pe principalul canal [de televiziune]. Recunosc că m-am purtat rău, murdar și copilăros.” EUvsDisinfo nu va publica linkuri și nu va ajuta la promovarea unor astfel de materiale.

Represiunea este necesară, coloniile penale sunt sanatorii și vă rugăm să vă întoarceți

Propaganda de stat a descris această represiune continuă ca fiind un proces societal minor, necesar și acceptabil. Un cunoscut reportaj difuzat de Belarus 1 TV din iulie 2023 a lăudat condițiile din coloniile penale, prezentându-le drept sanatorii. Reportajul „a intervievat”, de asemenea, prizonieri politici care, probabil sub presiune, s-au descris ca fiind infractori ordinari.

În ultimele săptămâni, propaganda de stat a început să facă publicitate mai des așa-numitei inițiative „întoarcerea în siguranță”, lansată de Lukașenko în februarie 2023. Decretul său a înființat o comisie specială de stat alcătuită din oficiali de stat și propagandiști însărcinați să examineze cazurile individuale de belaruși care trăiesc în străinătate și care nu au comis infracțiuni penale grave – adică pasibile de pedepse de mulți ani cu închisoarea – motivate politic, dar se tem să se întoarcă în Belarus. Comisia oferă garanții că o „întoarcere politică” este posibilă după o căire publică. În ultimele luni, această comisie ar fi primit doar câteva zeci de solicitări, indicând faptul că belarușii care trăiesc în străinătate au întâmpinat inițiativa cu profundă neîncredere.

Apelul la mai multă muncă ideologică

Inițiativa a părut menită să demonstreze că opozanții politici își recunosc greșelile și consideră viața în Belarus mai bună decât în străinătate. Poate că autoritățile o vor invoca în scopul pregătirii pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024-2025. La o reuniune din 28 iulie cu Președintele Consiliului Republicii, Natallia Kachanava, Lukașenko a făcut apel la mai multă muncă ideologică și s-a referit implicit la protestele din 2020, spunând: „Trebuie să ne asigurăm că țara și societatea noastră nu vor fi destabilizate, așa cum s-a mai întâmplat.”

Într-un „interviu” lung difuzat la Belarus 1 TV, un tânăr a dat asigurări că opțiunea „inițiativa de întoarcere” funcționează și că se simte mult mai bine trăind în Belarus decât în Polonia. EUvsDisinfo nu poate verifica dacă interviul s-a desfășurat sub presiune, dar, întrucât este vorba despre o noutate importantă, menționăm linkul către videoclip. „Mă interesează întoarcerea cetățenilor belaruși în Belarus, mă interesează să urmărească acest interviu și să concluzioneze că niciunde în străinătate nu trăiesc mai bine [decât în Belarus]”, declară persoana revenită în țară, printre alte afirmații în care își elogiază viața în Belarus.

Mama lui Raman Pratasevich: bun-venit în Belarus!

O figură centrală care promovează „inițiativa de întoarcere” este mama lui Raman Pratasevich, un fost blogger belarus arestat în mai 2021 după ce statul belarus a forțat avionul Ryanair în care se afla acesta să aterizeze la Minsk. Mai târziu, pe 3 mai 2023, a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru administrarea unui popular canal de Telegram pe care statul belarus l-a considerat „terorist”. Bloggerul a devenit ținta unei uriașe campanii de defăimare coordonată de stat (a se vedea baza noastră de date), dar a fost iertat de închisoare de către Lukașenko după trei săptămâni, pe 22 mai.

După aceea, în iulie, televiziunea de stat ONT a difuzat reportaje video în care apăreau Raman și mama lui, Natallia. Ea a plecat din Belarus în toamna anului 2020, de teama persecuției politice și s-a întors recent după ce s-a adresat „comisiei de întoarcere”. Așezată pe o bancă din Minsk lângă fiul ei, Natallia a dat un interviu similar, în care a declarat că i-a fost dor de copii, de mama ei, de Minsk și de țară și că Belarus este o țară liberă. Raman laudă viața din Belarus. Spre sfârșitul reportajului, acesta dă asigurări televiziunii de stat că nu se va implica în politică.

Reportajul difuzat de ONT pare straniu. Regimul lui Lukașenko îi obligă frecvent de opozanții politici să facă mărturisiri. Într-un astfel de caz, Raman Pratasevich a apărut la ONT pe 31 mai 2021, la scurt timp după ce a fost arestat în timpul zborului Ryanair. În noul reportaj, Raman nu pare în largul lui, iar cuvintele mamei lui sună a declarații recitate.

Propaganda de stat: Lukașenko, alias Iisus Hristos, luptând cu dușmanii de clasă

Mass-media belarusă de stat alocă frecvent o mare parte din transmisiuni pentru denigrarea opozanților politici. În ajunul celei de-a treia aniversări a alegerilor prezidențiale de la 9 august 2020, eforturile de discreditare a protestelor și liderilor democratici s-au intensificat.

La începutul lunii august, multe canale de Telegram care răspândesc dezinformări, inclusiv canalul televiziunii de stat, au diseminat un mesaj conform căruia liderul belarus pro-democrație Svetlana Tihanovskaia a afirmat deschis într-un interviu că a fumat marijuana și că susține legalizarea drogurilor ușoare. De fapt, falsul citat din Tihanovskaia aparține site-ului web satiric Panorama. Acesta nu este primul incident în care este implicat Panorama. Am relatat anterior mai multe cazuri în care canalele de dezinformare au prezentat „știri” inventate de Panorama ca fiind reale.

Propaganda de stat depune mari eforturi pentru a îmbunătăți imaginea lui Lukașenko la nivel național. „Lukașenko nu este doar un politician și un lider cunoscut în întreaga lume. El întruchipează un set de discursuri politice, economice și morale. Lukașenko se află în opoziție cu Occidentul depravat. Aceasta este esența confruntării cu ideea belarusă. Așadar, viitoarea campanie electorală nu va fi doar o luptă politică”, a spus recent un comentator politic la postul de televiziune STV. Publicul belarus este îndemnat să nu se mai uite la Occident pentru a preveni un „scenariu ucrainean” și „o ploaie ca cea din Sodoma”. Reportajul a făcut referire și la protestele din 2020, afirmând: „Noi cream o clasă de mijloc, dar am obținut în schimb o burghezie care se revoltă. Burțile capitaliste nu vor fi niciodată săturate.”

Într-o rubrică din ziarul de stat Minsk Pravda, un alt propagandist-cheie al statului a făcut apel la cititori să „își reamintească ce este ura de clasă” și a atacat reprezentanții sectorului serviciilor, în special angajații din IT. „Ar trebui să le fie rușine că lucrează în IT… Ar trebui să fie lefteri… Ar trebui să fie atacați de păduchi și purici și să se afle în anumite locuri unde trupe de protecție chimică sosesc din când în când să-i stropească cu antidot”, scrie în respectiva rubrică. Articolul îi compară defavorabil cu muncitorii. Se referă la recenta reuniune puternic regizată a lui Lukașenko cu un grup de agricultori din exploatații colective, în cadrul căreia toți au mâncat supă pe un câmp. „Este ca o operă a lui da Vinci în care Iisus împarte pâine simplă cu apostolii”, scrie în articol.

Amenințare cu războiul în străinătate, represiune acasă

În politica sa externă, Belarus s-a lăsat târâtă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei punând la dispoziția Kremlinului teritoriu, spațiu aerian, logistică și alte tipuri de sprijin. Lukașenko face frecvent declarații caustice împotriva Ucrainei și președintelui Zelenski și este dispus să accepte staționarea armelor nucleare tactice rusești în Belarus în timp ce răspândește dezinformări care sugerează că Polonia și republicile baltice plănuiesc invadarea țării.

Dar merită reamintit că, la nivel național, după trei ani de la alegerile frauduloase din 2020, conceptul de dușman de clasă, care era folosit de Uniunea Sovietică pentru a justifica încarcerarea a milioane de cetățeni, este tot mai prezent în mass-media de stat în timp ce Lukașenko este proslăvit. Ceea ce era doar rău se înrăutățește.