Moscova se pregătește de alegerile din SUA în timp ce sporește represiunea în plan intern
Vestea retragerii președintelui SUA, Joe Biden, și intrarea Kamalei Harris în cursa pentru alegerile prezidențiale din SUA a luat lumea prin surprindere. De asemenea, a dominat peisajul informațional rusesc. Kremlinul și comentatorii săi văd evoluțiile din SUA prin prisma Uсrainei: cum vor afecta acestea SUA și sprijinul occidental pentru Kiev.
Totul se învârte în jurul păcii…
Vestea că Donald Trump a fost sunat de președintele ucrainean Zelenski și disponibilitatea acestuia din urmă de a lua în considerare includerea Rusiei în viitoarele discuții de pace este însoțită de un grad de incertitudine sau de o nervozitate discretă în canalele mediatice rusești de stat, de exemplu, ca atunci când au relatat despre vizita la Beijing a ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.
Altfel, principala perspectivă de la Moscova este că Trump și JD Vance dau dovadă de înțelepciune, întrucât adoptă ideile rusești și recurg la exprimarea specifică Moscovei, cum ar fi „acceptarea realităților de pe teren” și sugerarea unei înțelegeri rapide care implică cedarea de către Kiev a unui teritoriu substanțial Rusiei și acceptarea neutralității perpetue.
Înainte de anunțul președintelui Biden de retragere din cursa prezidențială, majoritatea canalelor pro-Kremlin lăsau impresia unui rezultat deja sigur pentru alegerile din SUA: victoria facilă a lui Trump și panică în Europa. Existau așadar toate motivele să afișeze o bucurie malițioasă și să se pregătească de sărbătorirea victoriei.
… dat fiind că SUA au început totul…
Între timp, principalele voci rusești redactează deja necrologul politic al lui Biden. Alegem ca exemplu declarațiile făcute de șeful Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Dumei de Stat din Rusia, Leonid Sluțkiî, o versiune mai vocală a ceea ce încearcă să promoveze Kremlinul. Practic, Sluțkiî l-a acuzat pe Biden că susține „regimul comunist” de la Kiev și a învinovățit SUA pentru războiul lansat de Rusia însăși. Observăm că lipsa totală a auto-reflecției din aceste cuvinte ale Moscovei încearcă să suprime faptul că Rusia a invadat deja parțial Uсraina în 2014, în Crimeea și Donbas, și apoi la scară largă în februarie 2022. Nu invers și nu președintele Biden a invadat Rusia.
… și Kamala Harris este diavolul
Știrea că vicepreședinta Kamala Harris intră în cursa prezidențială din SUA a deranjat oarecum atmosfera triumfătoare din Moscova. Canalele mediatice rusești controlate de stat și altele pro-Kremlin sunt implicate acum în denigrarea cât mai mult posibil a lui Harris. Aceasta este prezentată ca o succesoare politică a lui Joe Biden, dar principalele canale rusești de stat adaugă și misoginie în comentarii. Principala televiziune Russia 1 consacră programul-far „60 de minute” al platformei sale pentru a o denigra. Alți comentatori sugerează că Harris este nici mai mult, nici mai puțin decât diavolul în persoană: o femeie fără copii (suspectă în mentalitatea Kremlinului), „zâmbitoare și înșelătoare, dar este răul distilat”.
Misoginia este ceva clasic pentru canalele mediatice rusești controlate de stat și, uneori, este combinată cu conotații rasiale. Vocile Kremlinului au atacat frecvent oficiali femei ai SUA, cum ar fi fosta secretară de presă a Casei Albe, Jen Psaki și, mai recent, actuala secretară de presă, Karine Jean-Pierre, adăugând, în unele cazuri, un unghi homofob.
Adăugarea de conspirații: statul profund își face iar apariția
Kremlinul a scos de la naftalină și teoriile deja învechite ale conspirației despre statul profund. Portavocea sa Izvestiya sugerează că Kamala Harris se bucură de susținerea „statului profund”. Astfel de declarații, prezentate tranșant, sunt în mod clar menite să profite de înclinația oamenilor către teorii ale conspirației. George Soros și fiul său, Alex, dar și Bill și Hillary Clinton sunt țapii ispășitori predilecți ai ecosistemului de dezinformare de la Kremlin. Nu este așadar deloc surprinzător că canalul mediatic rusesc de stat Sputnik a difuzat povești ca aceasta: „Este evident că Soros și soții Clinton sunt păpușarii Kamalei Harris”. Prin rețelele Sputnik și RT (Russia Today), cu transmisiuni în 25 de limbi și care alimentează sistemele de știri locale, publicul potențial se extinde la milioane de oameni la nivel mondial.
Ar trebui să ne așteptăm la intensificarea și răspândirea campaniilor de denigrare a Kamalei Harris. Acestea ar fi în concordanță cu observațiile noastre recente din perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European. Atunci, ecosistemul pro-Kremlin s-a implicat în multe încercări de denigrare similare. Accesați aici seria noastră despre alegerile pentru PE.
„Modelarea câmpului de luptă”: manipularea spațiului informațional prin intermediul represiunii
Între timp, în Rusia, continuă represiunea nestăvilită a autorităților rusești împotriva grupurilor și activiștilor politici din țară, împotriva jurnaliștilor străini sau a oricui altcuiva care nu se conformează liniei partidului de la Kremlin.
Nu este o noutate că autoritățile ruse folosesc instanțele de judecată și sistemul administrativ ca mijloace de represiune. Este suficient să amintim de prizonierii politici, opozanții uciși, ONG-urile închise și grupurile forțate să accepte exilul sau cenzura. Să ne amintim de Boris Nemțov, Alexei Navalnîi, Memorial, Vladimir Kara-Murza și mulți alții.
Evidențiem câteva evoluții remarcabile de săptămâna trecută: Ministerul Justiției din Rusia (sau poate că ar trebui să îi spunem Ministerul Injustiției) a inclus Fundația Carnegie Endowment for Peace pe lista așa-numitelor„organizații indezirabile” și tribunalele rusești au condamnat doi jurnaliști cu naționalitate dublă, Alsu Kurmașeva și Evan Gershkovich, la 6 ani și jumătate, respectiv, la 16 ani de închisoare. UE a condamnat ferm aceste sentințe (aici și aici).
Săptămâna aceasta, un alt tribunal rusesc a trimis un mesaj intimidant similar, condamnându-l la 8 ani și jumătate de închisoare in absentia pe Michail Zygar pentru „răspândirea de informații false despre armata rusă”. Zygar este unul dintre cofondatorii și fostul redactor-șef al televiziunii independente Rain, care s-a mutat în afara Rusiei.
De la „agent străin” la „indezirabil”’ – o diferență uriașă
În fiecare vineri, Ministerul actualizează listele și aproape săptămânal există procese de o amploare mai mică sau mai mare. Mașinăria merge înainte și mesajele sunt variate, dar tranșante: opiniile contrare sunt considerate din ce în ce mai mult o infracțiune.
Una este să figurezi pe lista așa-numiților „agenți străini”. În Rusia, conotația acestei etichetări este că munca ta este murdară, necinstită, manipulată și plătită de uzurpatori siniștri care plănuiesc o lovitură de stat împotriva Moscovei. Dar poți continua munca, atât timp cât etichetezi fiecare detaliu ca fiind realizat de un „agent străin”, într-un fel de autoridiculizare și degradare intelectuală. În prezent, există mii de „agenți străini” înregistrați în Rusia, într-un efort vădit de a induce teamă și paranoia.
Este altceva însă să fii înregistrat ca „indezirabil”. Consecințele juridice sunt mult mai aspre. Organizația trebuie să își înceteze complet activitatea. Majoritatea activelor financiare sunt înghețate. Colaborarea cu organizația respectivă devine o infracțiune. Prin urmare, nimeni nu va publica, nu va promova, nu va face publicitate, asigurări, închirieri sau tranzacții cu o astfel de organizație. Practic, „indezirabil” devine radioactiv. Există peste 150 de organizații înregistrate. Includerea pe această listă este o decizie administrativă, nu un proces judiciar. Astfel, nu există o posibilitate reală de recurs, care, teoretic, există dacă ar fi vorba de un caz în sistemul judiciar rusesc.
Disciplinarea până la supunere
Pedepsele cu închisoarea sunt aplicate constant și au devenit o realitate cotidiană. Foarte puțini sau aproape nimeni din Rusia nu îndrăznește să critice serios procesele pentru înscenarea lor flagrantă. Kremlinul a reușit în mare măsură să disciplineze jurnaliștii până la supunere și să modeleze spațiul informațional din Rusia sub un control politic aproape total.
O nouă persoană fără nume: Vladimir Kara-Murza
Vladimir Kara-Murza, jurnalist și activist politic, condamnat în Rusia în 2023 la o pedeapsă-record de 25 de ani de închisoare (mai aspră decât în codul penal al URSS) este în continuare raportat ca dispărut și avocații săi nu au putut lua legătura cu el. Aceste informații sunt transmise de mass-media occidentală, în timp ce canalele mediatice importante din Rusia menționează rar numele Kara-Murza. La fel ca Alexei Navalnîi, Kara-Murza devine persoana al cărui nume nu îl rostește nimeni în public. Acest lucru sugerează o instrucțiune politică, temnik, emisă de obicei de administrația prezidențială de la Kremlin principalilor editori din Rusia. A se vedea analiza noastră despre sistemul Temnik.
Alte subiecte de pe radarul Disinfo
Rămânem în domeniul conspirațiilor cu acest articol, disimulat în „reportaj de război”, care a alimentat temerile că Franța va fi târâtă în războiul din Uсraina. Rețeaua RT poluează din nou sistemele informaționale cu afirmația că Franța este deja „cu bocancii pe teren”. Parisul este însă blocat acum, dorind să trimită mai multe trupe, deși atacurile rusești reușite i-au ucis deja pe cei aflați acolo. De ce nu ați auzit despre aceasta? Pentru că (statul profund) francez ține informația secretă, înșelându-și propriul popor. Iată, absența relatărilor este o dovadă în sine. Imaginați-vă acum ce poate fi „dovedit”!
Campania constantă desfășurată de Kremlin pentru erodarea sprijinului popular în întreaga UE în favoarea Ucrainei capătă săptămânal noi forme. De data aceasta, NATO prin exercițiile sale și, în special, Germania sunt acuzate că sunt urmașele lui Hitler, cu un plan sinistru similar de a invada Rusia. Da, ați citit bine, și cu toate aceste lozinci care stârnesc emoții răspândite de rețeaua rusească de stat Pravda.com. Am documentat că Hitler este menționat mai frecvent. Ne abținem de la alte comentarii.
Firește că sincopa informatică la nivel mondial de săptămâna trecută este o oportunitate prea bună ca să nu fie exploatată. RT afirmă (iar) că compania CrowdStrike este parte a unei (alte) campanii împotriva Moscovei, cunoscută și ca Russia-gate, care a documentat manipularea rusească a alegerilor prezidențiale din SUA din 2016. Criticând aspru CrowdStrike, canalele mediatice de stat încearcă să semene neîncredere cu privire la Russia-gate. Citiți aici selecția noastră Disinfo de discursuri demontate. Nu vă lăsați înșelați.
