Noutăți din Belarus: represiunea absurdă continuă

Spațiul public din Belarus este controlat strict, iar situația drepturilor omului rămâne deplorabilă. Am relatat anterior despre represiunea la scară largă împotriva jurnaliștilor, a societății civile și a societății belaruse, în general, aici, aici și aici.

Potrivit raportului recent al organizației pentru drepturile omului Viasna, în 2023, cel puțin 6 386 de persoane au fost persecutate administrativ din motive politice și aproape 4 500 dintre acestea au fost condamnate, în cele din urmă, în baza unor procese administrative. La 31 decembrie 2023, Belarus avea cel puțin 1 452 de prizonieri politici deținuți în condiții deosebit de dure.

Mai recent, potrivit organizației Viasna, peste 200 de persoane au fost persecutate în 23 și 24 ianuarie 2024, când ofițeri KGB și alți membri ai forțelor de ordine aparținând ministerului de interne au efectuat în întreaga țară percheziții în masă, interogatorii și rețineri ale unor foști prizonieri politici și ale rudelor lor. Firește că nu poate fi vorba decât despre o amplă campanie de intimidare menită să semene frică.

Dintre sutele de cazuri de persecuție, câteva se remarcă prin ridiculul lor. Absurditatea unor procese este atât de extremă, încât, uneori, apărătorii drepturilor omului includ secțiuni speciale despre acestea în rapoartele lor. Am mai relatat aici și aici despre formele bizare de represalii de stat din Belarus.

Condamnări pentru culori „extremiste”

Continuă persecutarea persoanelor care folosesc, cu bună știință sau nu, „culorile extremiste” ale steagului belarus interzis, alb cu roșu. În articolul nostru anterior, am prezentat informații despre amendarea sau încarcerarea unor oameni din Belarus pentru purtarea de șosete cu modele roșii și albe, atârnarea de prosoape și pături în aceleași culori la uscat pe un balcon privat sau amplasarea unui om de zăpadă cu fular roșu în curtea unei case private.

Absurditatea paranoică a continuat. În octombrie 2023, un vânător în vârstă a fost condamnat pentru că purta un ecuson alb-roșu-alb pe jacheta sa. Potrivit informațiilor din proces, bărbatul vâna animale sălbatice în pădure într-o dimineață, unde „a organizat o pichetare individuală [o demonstrație cu o persoană] folosind simboluri de protest, și anume vâna purtând o emblemă cu steagul alb-roșu-alb pe mâneca dreaptă a jachetei sale”. Instanța i-a impus bărbatului o amendă de 1 480 de ruble belaruse, adică circa 500 EUR. Suma este aproximativ egală cu un salariu lunar standard.

După câteva săptămâni, un caz similar a fost semnalat de mass-media independentă, pe baza verdictelor instanțelor disponibile în mod public. O femeie însărcinată a compărut în fața unei instanțe din Minsk pentru că a folosit o umbrelă în culorile alb și roșu pe o vreme ploioasă. Conform instanței, această faptă a reprezentat o „exprimare publică a opiniilor sale politice, deoarece mergea cu o umbrelă în culorile alb, roșu și alb și o arăta cetățenilor”. Femeia a fost găsită vinovată de „pichetare neautorizată” și a fost amendată cu 500 EUR, iar umbrela a fost confiscată și distrusă.

„Material extremist” – verificați-vă biblioteca

Poeziile unui scriitor din secolul al XIX-lea au fost etichetate drept „extremiste”
În august 2023, două poezii ale scriitorului belarus din secolul al XIX-lea Vincent Dunin-Marținkevici au fost trecute pe lista neagră pentru „extremism”. Scrise în anii 1860 în belarusă, poeziile făceau apel la poporul belarus să nu aibă încredere în imperiul rus țarist. După câteva luni, instanțele belaruse au adăugat și alte opere scrise de Dunin-Marținkevici pe „lista materialelor extremiste”. Această decizie i-a pus efectiv în pericol pe belarușii care se întâmplă să păstreze acasă opere belaruse clasice.

Însă cărțile „extremiste” sunt doar o parte a problemei. „Lista de materiale extremiste” a autorităților s-a umflat la 890 de pagini până la 9 februarie 2024.

A fost raportată arestarea unei persoane timp de 10 zile pentru că a păstrat în casa sa privată un autocolant cu o emblemă istorică interzisă, într-o carte religioasă. Decizia instanței a pus sub semnul întrebării caracterul privat al casei, argumentând că bărbatul a încălcat legea prin păstrarea „unui autocolant înfățișând un călăreț ținând o sabie și un scut, imagine care a fost adăugată la lista națională de materiale extremiste, într-un loc disponibil public și accesibil unui cerc nelimitat de persoane, în cartea cu acces public”. O casă privată este considerată acum un „loc public” de către instanțe. Acest lucru are consecințe potențiale de amploare, așa cum ilustrează relatările de mai jos.

„Zile de informare” = îndoctrinare

În decembrie 2023, multe întâlniri ale ideologiștilor de stat cu lucrătorii din sectorul public, așa-numitele zile de informare, au vizat „lupta împotriva extremismului”, a relatat serviciul belarus al Radio Europa Liberă. Ideologiștii au afirmat că doar în regiunea sudică Homiel au avut loc peste 900 de cazuri de „proliferare de materiale extremiste” în perioada ianuarie-noiembrie 2023.

De asemenea, au îndemnat participanții să se țină departe de obiectele și sursele de informare „extremiste”. Această sarcină nu este atât de simplă pe cât pare, dat fiind că unele cărți considerate „extremiste”, cum ar fi cele cu poeziile lui Dunin-Marținkevici, au fost tipărite în mii de exemplare și sunt păstrate în colecții de cărți personale în casele a zeci, dacă nu sute de mii de belaruși.

Cetățenii de vârstă mijlocie și cei mai în vârstă poate își amintesc de perioada Uniunii Sovietice, când istoria era „corectată” în mod curent. În unele exemple grotești, abonații la cărți primeau pagini proaspăt tipărite pe care să le insereze în cărțile lor, de exemplu, în enciclopedii, pentru a le lipi peste paginile inițiale dacă conținutul nu mai era agreat politic. Un exemplu notoriu este cel cu articolele din Marea enciclopedie sovietică despre Lavrenti Beria, șeful poliției secrete NKVD a lui Stalin, care, după moartea lui Stalin, în 1953, a fost îndepărtat de la putere și a fost executat de noii conducători ai Partidului Comunist. Autoritățile sovietice au trimis pagini către milioane de posesori ai enciclopediilor, cu instrucțiunea de a acoperi articolele lungi inițiale, în care Beria era elogiat, cu un text lung despre strâmtoarea Bering. Și uite-așa, Beria a dispărut din enciclopedie.

Represalii anti-ucrainene

Au loc frecvent arestări administrative pentru manifestări minore de solidaritate cu Uсraina, iar zeci de persoane din Belarus au primit condamnări la ani grei de închisoare pentru activități anti-război. S-a raportat că o persoană a fost arestată șapte zile pentru că a cântat imnul național al Ucrainei într-un bar de karaoke, iar într-un caz mai recent, o persoană a fost condamnată la 15 zile de închisoare pentru că a sunat la poliție și a spus „Glorie Ucrainei”.

Loialiști printre victimele practicilor „anti-extremiste”

În Belarusul de astăzi, lăsarea unui comentariu, repostarea sau aprecierea unui conținut dintr-o sursă „extremistă” pot fi considerate drept „proliferare de materiale extremiste”. Chiar și simpla urmărire a unui cont de pe rețelele de socializare care este etichetat drept „extremist” poate fi pedepsită cu arestul administrativ sau cu amendă. Întrucât lista site-urilor web și a conturilor de pe rețelele de socializare considerate „extremiste” este actualmente de sute de pagini și este actualizată regulat, este aproape imposibil pentru utilizatorii obișnuiți de internet să cunoască toate aceste surse. Poate că unii au uitat, pur și simplu, de aprecierile pe care le-au lăsat cândva pe conturile lor de pe rețelele de socializare pe care, poate, le folosesc rar, în timp ce aprecierile altora s-ar putea să fi fost involuntare.

Apărătorii drepturilor omului raportează o creștere a numărului de cazuri în care chiar și oficiali de stat și loialiști ai lui Lukașenko devin victime ale acestor reglementări „anti-extremiste” ample și stricte. În decembrie 2023, un oficial de rang înalt din cadrul administrației orașului Zhlobin a compărut în fața instanței pentru că a apreciat o postare a unui cont de Instagram aflat pe „lista extremistă”. Oficialul responsabil cu sportul a asigurat instanța că a apreciat neintenționat conținutul respectiv în timp ce monitoriza conturile de pe platformele de socializare ale subordonaților săi și ale sportivilor. Această explicație nu l-a ajutat pe Akhremenka să evite arestarea sa timp de 15 zile, confiscarea telefonului său mobil și, în cele din urmă, pierderea locului de muncă.

„O linie subțire” ar trebui să împiedice oamenii să converseze online

Un reportaj al televiziunii belaruse de stat Belarus-1 din decembrie 2023 îndemna telespectatorii să se gândească bine înainte să se alăture grupurilor și discuțiilor online, în special pe Telegram. Potrivit reportajului, acestea „ar putea fi coordonate [fără să se știe] de servicii speciale occidentale ori de canale distructive de informare”. Reporterul televiziunii de stat a continuat și a sfătuit telespectatorii astfel: „Cum să evitați să deveniți o marionetă în jocul bine gândit al altora? Singura decizie corectă este să refuzați să luați parte la acesta. În majoritatea cazurilor, administrarea acestor comunități [online] este controlată de agențiile speciale străine și de centre distructive al căror scop este destabilizarea situației”.

Conform reporterului de la televiziunea de stat, există doar o „linie subțire” între o comunitate online inofensivă și un grup extremist. Regimul belarus pare să fi estompat această linie în mod deliberat, în încercarea de a-i determina pe oameni să se distanțeze de orice sursă de informare, cu excepția celor câteva controlate în mod explicit de stat.

Odată ce sunt asimilate, autocenzura și restricțiile autoimpuse sunt instrumente puternice și autoritățile belaruse lucrează asiduu la acest aspect.