Surse de dezinformare pro-Kremlin menționate în sute de articole de pe Wikipedia

Kremlinul continuă să izoleze populația rusă de lumea exterioară în ceea ce privește accesul la informații de încredere, inclusiv printr-o atitudine din ce în ce mai amenințătoare față de Wikipedia. Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare a presei, a afirmat că Wikipedia a devenit sursa „unei noi linii de atacuri constante împotriva rușilor” și că articolele sale promovează „o interpretare exclusiv antirusească a evenimentelor”. Viitorul Wikipediei în Rusia este incert, dar, deocamdată, enciclopedia online rămâne încă accesibilă.

Wikipedia este una dintre minunile vremurilor noastre. Este de-a dreptul remarcabil cât de mult a crescut site-ul și cât de repede. A sărbătorit 20 de ani în 2021 și a ajuns la mai mult de 55 de milioane de articole în peste 300 de limbi. Platforma nu este imensă doar prin conținut, ci și prin faptul că este unul dintre cele mai utilizate site-uri web la nivel global, ocupând locul 10 potrivit aplicației Alexa, iar paginile Wikipedia apar în mod regulat printre primele rezultate ale căutărilor pe Google pe aproape orice subiect. Partea cea mai uimitoare: o mare parte din acest succes se datorează milioanelor de contribuitori voluntari din întreaga lume care editează enciclopedia în mod gratuit.

Deși este de departe cea mai mare platformă de acest gen, se știe prea puțin despre vulnerabilitatea Wikipedia în ceea ce privește manipularea informațiilor. Unii au susținut că Wikipedia este una dintre platformele sociale cel mai bine protejate împotriva informațiilor false și dezinformării. S-ar putea să fie așa, având în vedere configurația și politica sa editorială, care diferă foarte mult de Facebook, YouTube, Twitter, TikTok și altele.

Acestea fiind spuse, configurația colaborativă a platformei Wikipedia nu este lipsită de dezavantaje. Lipsa unei orientări oferite de sus în jos în ceea ce privește editarea duce uneori la conflicte între editori, cunoscute și ca războiul editării. Războiul editării izbucnește adesea între redactori care acționează cu bună-credință și care pur și simplu își pierd cumpătul din cauza unui subiect care le este drag. Există chiar și o pagină dedicată pe Wikipedia care prezintă „cele mai proaste războaie ale editării”, pentru a evidenția natura inutilă, dar în mare parte binevoitoare, a războaielor de editare.

Cu toate acestea, nu toate editările sunt făcute cu bună-credință. Un exemplu recent de utilizare abuzivă a acestei deschideri a platformei este infiltrarea în Wikipedia în limba chineză, pe care Wikimedia Foundation a investigat-o timp de aproape un an. Există, de asemenea, „editarea răzbunătoare”, mai precis inserarea de conținut fals, tendențios sau defăimător în articole, în special în biografii ale unor persoane în viață.

De la entități sancționate la puncte de referință în Wikipedia

Pentru a înțelege mai bine vulnerabilitatea Wikipediei atât la dezinformarea involuntară, cât și la dezinformarea intenționată, am realizat anul trecut un studiu-pilot axat pe patru surse de dezinformare pro-Kremlin bine cunoscute: SouthFront, NewsFront, InfoRos și Strategic Culture Foundation. Toate cele patru au legături cu serviciile de informații rusești și sunt sancționate de Departamentul de Trezorerie al SUA pentru încercări de a interveni în alegerile americane din 2020.

Înainte de a trece la concluzii, un comentariu cu privire la metodologie. Cercetarea a urmărit să răspundă la trei întrebări. În primul rând, care este potențialul prejudiciu cauzat de trimiterea la sursele de dezinformare selectate? În al doilea rând, linkurile către surse sunt intenționate sau sunt rezultatul unei simple neglijențe? În al treilea rând, care sunt modalitățile potențiale de a reduce impactul acestei situații?

Într-o primă etapă, au fost cartografiate și colectate cât mai multe articole Wikipedia care făceau trimitere la domeniile în cauză, utilizând mai multe surse: caracteristica de căutare a Wikipedia, alte motoare de căutare (Google, Bing, Seznam) și baze de date de backlink (Semrush, BuzzSumo). Apoi, a fost colectat și procesat istoricul revizuirilor tuturor acestor articole, identificând revizuirile în care au fost adăugate sau eliminate trimiteri. În cele din urmă, datele au fost prelucrate în continuare pentru a adăuga numărători agregate (de exemplu, numărul actual de trimiteri pentru fiecare articol și pentru fiecare URL țintă unică).

Rezultatele

În urma analizării conținutului a zeci de mii de revizuiri ale unor articole identificate în avans, a reieșit că, de la sfârșitul anului 2021, cele patru surse de dezinformare aflate în centrul studiului au fost folosite ca puncte de referință în cel puțin 625 de articole și au apărut la un moment dat în cel puțin 690 de articole. Cea mai mare parte a articolelor în cauză fac trimitere la southfront.org (57 %), urmat de news-front.info (27 %).

În ceea ce privește subiectele, cele mai multe articole relevante au fost legate de conflictele din Orientul Mijlociu, cu cuvinte-cheie precum „Siria/sirian”, „ofensivă”, „război (civil)”, dar și „Rusia” sau „intervenție”.

Majoritatea articolelor care fac trimitere la una dintre cele patru surse de dezinformare pro-Kremlin apar în cinci versiuni lingvistice ale Wikipedia: rusă (136 de articole), arabă (70), spaniolă (52), portugheză (45) și vietnameză (32). Rusa este, de asemenea, una dintre puținele versiuni lingvistice în care news-front.info este cea mai frecventă sursă dintre cele patru.

La un moment dat, edițiile în limbile engleză și franceză conțineau, de asemenea, un număr mare de articole care făceau trimitere la site-urile sancționate. Însă în decembrie 2019 a fost adoptată o propunere privind „Deprecierea site-urilor de știri false/dezinformare”, iar southfront.org, împreună cu news-front.info, a fost interzis. În urma acestei acțiuni, a avut loc o curățare amplă și au fost eliminate majoritatea trimiterilor către site-urile sancționate de pe Wikipedia în limba engleză.

Ceea ce este demn de remarcat în acest caz este atât puterea acțiunii individuale, cât și aspectul comunitar al Wikipedia: decizia a fost propusă de un singur editor și implementată de editori experimentați cu anumite drepturi superioare, dar a fost deschisă comentariilor din partea oricărui alt utilizator. Aceasta este metoda care ar putea fi urmată și de editorii edițiilor în alte limbi.

Impactul potențial

Articolele din setul de date au o medie zilnică combinată de peste 88.000 de vizualizări. 18 dintre aceste articole au mai mult de 1 000 de vizualizări zilnice, iar cinci dintre acestea conțin încă trimiteri la cele patru site-uri web, inclusiv cel mai vizualizat articol, care este articolul despre Iran de pe Wikipedia în limba engleză, cu peste 11 000 de vizualizări zilnice.

Acestea fiind spuse, aceste cifre singure nu înseamnă mare lucru. De exemplu, trimiterea inclusă în articolul despre Iran este un comunicat de presă al Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (Shanghai Cooperation Organisation), republicat de strategic-culture.org; în timp ce ambele surse nu sunt deloc imparțiale, luată ca atare, aceasta este o trimitere validă pentru informațiile furnizate. Ar fi necesară o analiză amănunțită a fiecărei trimiteri pentru a evalua în ce măsură integritatea factuală a articolelor a fost afectată.

Chiar și așa, acest lucru ilustrează încă o dată o problemă comună a surselor de dezinformare, inclusiv a surselor sponsorizate de stat, cum ar fi RT și Sputnik: acestea publică adesea o acoperire în mare parte factuală a evenimentelor mondiale, doar pentru a strecura informații tendențioase sau înșelătoare acolo unde este important. Astfel fațada raportării solide devine un vehicul pentru „încărcătura utilă”.

Acest lucru ne aduce la următorul punct, și anume potențialul prejudiciu pentru reputație pe care îl poate aduce permiterea unor surse necorespunzătoare. Încrederea este extrem de importantă pentru Wikipedia. Faptul că oricine poate contribui la Wikipedia înseamnă că atât încrederea, cât și neutralitatea platformei au fost analizate și comparate cu cele ale enciclopediilor tradiționale.

Pentru a clarifica ce constituie o sursă de încredere, cele mai multe ediții lingvistice ale Wikipedia au o versiune a paginii „Surse de încredere” din Wikipedia în limba engleză, care oferă îndrumări practice pentru editori. Pagina nu menționează în mod explicit sursele de dezinformare, ci se folosește termenul de „site-uri de știri false sponsorizate de stat”: „Unele surse sunt pe lista neagră și nu pot fi folosite deloc. În general, lista neagră este rezervată pentru sursele care sunt adăugate în mod abuziv, cum ar fi site-urile de știri false sponsorizate de stat, cu un istoric de adăugare de către fermele de troli.” Totuși, acest lucru nu este absolut, deoarece unele surse de pe lista neagră pot fi introduse pe lista albă la nivel local, conform Wikipedia.

O „listă neexhaustivă a surselor a căror încredere și utilizare pe Wikipedia sunt frecvent discutate” este inclusă pe o altă pagină. A se reține că atât Sputnik, cât și RT sunt enumerate în mod explicit ca surse nesigure, dar nu există nicio referire, de exemplu, la SNA, versiunea germană a Sputnik. Southfront.org și news-front.info sunt listate ca „site-uri de știri false sponsorizate de stat”, dar lipsesc din lista principală de pe pagină.

A fost sau nu un joc murdar?

Pe baza datelor pe care am reușit să le adunăm, nu există motive să credem că utilizarea acestor trimiteri a fost rezultatul unei manipulări rău intenționate a informațiilor. Nu am identificat niciun model suspect, nici în ceea ce privește momentul adăugărilor, nici în contextul altor activități ale principalilor contribuitori.

Cu toate acestea, după cum s-a menționat, însăși prezența unor surse de dezinformare reprezintă o amenințare la adresa reputației Wikipedia și a integrității serviciului său. Mai mult decât atât, trimiterile benigne la articole factuale fac plauzibil faptul că dezinformările vor fi, de asemenea, folosite ca referință, deoarece numărul de trimiteri deja existente va conferi o anumită credibilitate sursei în sine.

Reducerea vulnerabilității Wikipedia la manipularea informațiilor și pașii următori

În versiunea în limba engleză a Wikipedia, pare să existe un consens conform căruia site-urile de dezinformare sponsorizate de stat nu sunt surse legitime, indiferent de realitatea articolului la care se face referire. Totuși, aceste orientări ar putea fi și mai clare, iar listele cu sursele de dezinformare interzise ar trebui să fie consolidate. Putem doar ghici dacă și alte versiuni lingvistice vor urma exemplul, dar nimic nu împiedică pe nimeni să lanseze această dezbatere, indicând exemplul Wikipedia în limba engleză ca fiind o bună practică.

Cel mai probabil, problema nu se limitează la aceste patru site-uri web. Am folosit cele patru ca exemplu de surse de dezinformare bine-cunoscute, desemnate oficial, împotriva cărora unele ediții Wikipedia au luat deja măsuri. În acest fel, ele servesc drept un bun studiu de caz al diferitelor abordări în vigoare și exemplifică aspectul de comunitate al moderării Wikipedia.

Având în vedere că înțelegerea amenințărilor este o parte esențială a activității noastre de combatere a manipulării informațiilor, EUvsDisinfo va analiza o serie de platforme mai puțin studiate pe parcursul anului pentru a elimina lacunele de cunoaștere.