Briză în Baku
Jurnaliștii despre dezinformare. Partea 5: Azerbaidjan
Jurnalismul credibil ocupă un loc central într-o societate democratică. În cinstea Zilei Mondiale a Libertății Presei, EUvsDisinfo publică o serie de articole, făcând auzită vocea jurnalismului independent din țările Parteneriatului Estic. Partea 5. Azerbaidjan.
EUvsDisinfo a stat de vorbă cu trei jurnaliști din Azerbaidjan care au reflectat asupra rolului lor în societate. Aceștia reprezintă diferite generații ale jurnalismului azer: Shahin Hajiyev, care lucrează în presă din 1986, inspirat de „perestroika” din URSS de la acea vreme; acum este redactor-șef la agenția de presă Turan; Ilhamiyya Rza, care lucrează din 1989 în presa tipărită și electronică, a câștigat premiul național Hasan bey Zardabi, iar acum lucrează la Khazar TV, la fel ca Seymur Kazimov, jurnalist independent din 2002, specializat în reportaje despre conflicte.
Munca de jurnalist în Azerbaidjan este o provocare și necesită confruntarea cu dezinformarea în multe situații, nu doar pe platformele de social media. Vă prezentăm opiniile lor.
De ce este important jurnalismul?
Ilhamiyya Rza:
Jurnalismul are o misiune bine cunoscută: informarea publicului. O societate neinformată este oarbă. Prin urmare, legea informației este adesea numită legea luminii zilei. O societate fără o presă liberă este condamnată la întuneric.
İlhamiyya Rza, care lucrează din 1989 în presa scrisă și electronică, a câștigat premiul național Hasan bey Zardabi, iar acum lucrează la Khazar TV.
Shahin Hajiyev:
Rolul jurnalismului este de a le da oamenilor informații exacte, corecte și obiective. De a-i ajuta pe oameni să ia decizia corectă, să facă alegerea corectă.
Seymur Kazimov:
Oamenii nu pot trăi fără informații. Informațiile sunt și o hrană, o hrană morală.
Cât de des vă confruntați cu dezinformarea?
Shahin Hajiyev:
Din păcate, dezinformarea este o realitate de multă vreme. Este un factor destul de comun și de răspândit. Există diferite explicații pentru această răspândire. Ocazional, dezinformarea apare dintr-un proiect atent planificat. Uneori este rezultatul ignoranței sau al analfabetismului. Dezinformarea este mai răspândită atunci când jurnaliștii acționează mânați de dorința de a fi primii. Adică de a împărtăși primele informații despre o „senzație”, fără verificare și fără acuratețe.
Shahin Hajiyev, care lucrează în presă din 1986, inspirat de „perestroika” din URSS de la acea vreme; acum este redactor-șef la agenția de presă Turan;
Ilhamiyya Rza:
Din păcate, dezinformarea a devenit un lucru obișnuit. Dezvoltarea rețelelor sociale creează condiții favorabile în acest sens. Pătrunderea internetului în toate sferele vieții noastre îi conferă un caracter irezistibil. Mass-media devine un instrument pentru și mai multă manipulare.
Seymur Kazimov:
În fluxul uriaș de informații există adesea dezinformare. Sincer să fiu, cred că este normal în condițiile actuale. Nu aceasta este problema. Problema este că nu este combătută.
Cum poate fi dăunătoare dezinformarea?
Seymur Kazimov:
Poate înșela oamenii. Poate schimba viziunea oamenilor asupra vieții în general. Așa cum există părți pozitive ale tehnologiilor informației și comunicațiilor, există și părți negative. Știrile false și dezinformarea pe scară largă. Nu tehnologiile sunt de vină, ci anumite grupuri sau persoane care le exploatează.
Ilhamiyya Rza:
Principalul prejudiciu este reprezentat de opiniile și declarațiile bazate pe prejudecăți, exprimate fără a investiga cauza reală a vreunei probleme.
Shahin Hajiyev:
Dezinformarea a fost întotdeauna o metodă politică și înrudită cu războiul. Dacă o societate este predispusă la concepții greșite sau dacă predomină în societate concepțiile și ideile greșite, acest lucru reprezintă un mare pericol în ceea ce privește politica, economia și morala.
Care este sfatul dvs. pentru a contracara sau a evita dezinformarea?
Shahin Hajiyev:
Cititorii și telespectatorii trebuie să fie atenți la ceea ce aud și văd. Cu alte cuvinte, dacă o televiziune, un ziar sau un site web scrie ceva, nu înseamnă că este adevărat. Dar nu este treaba cetățenilor obișnuiți să verifice toate informațiile care se răspândesc. Numai că, dacă politica unui stat este de a dezinforma publicul și, în același timp, de a împiedica exprimarea unor opinii alternative, de a înăbuși presa independentă, de a împiedica libertatea de exprimare, de a pune o piedică internetului, atunci problema nu mai este una politică, ci ține de libertatea de exprimare.
Seymur Kazimov:
În primul rând, aveți grijă să nu credeți toate știrile/informațiile pe care le citiți sau le auziți. Întrebați de unde provin informațiile. Din ce rețea socială sau din ce organizație de mass-media? Verificați pagina rețelei de socializare, vedeți când și cine a creat-o. În al doilea rând, dacă nu mai ați auzit până acum știrea respectivă, întrebați-vă de ce. De ce nu ați mai întâlnit această platformă până acum? O cercetare sumară vă poate ajuta să vă dați seama că o știre este dezinformatoare.
Seymur Kazimov, jurnalist independent din 2002, specializat în reportaje despre conflicte.
Ilhamiyya Rza:
Există modalități de a transmite corect orice informație. Transmițând informațiile într-un mod imparțial, echilibrat și dintr-o sursă primară. Cel mai bun mod de a demasca dezinformarea este de a căuta și de a transmite informații bazate pe aceste principii.
Organizațiile mediatice tradiționale ar trebui să-și restabilească reputația de transmițători de informații de încredere, să fie conștiente de principiile și regulile etice ale jurnalismului. Soluția pentru restabilirea prestigiului este de a deveni o presă imparțială, echilibrată, onestă. De asemenea, ar trebui să se realizeze o anumită sensibilizare a publicului cu privire la dezinformare.
Ce ați dori să spuneți în legătură cu Ziua Mondială a Libertății Presei?
Seymur Kazimov:
Libertate, independență și siguranță! Aceștia sunt principalii factori pentru un jurnalism normal. Abia apoi urmează publicitatea și partea financiară. Dacă jurnalismul funcționează în aceste condiții, atunci ar fi posibil să luptăm cu eficacitate împotriva știrilor false și a dezinformării.
Shahin Hajiyev:
Vreau să spun că libertatea de exprimare și de gândire nu au fost distruse nici măcar în cele mai autoritare și antidemocratice țări. Libertatea de exprimare și de gândire reprezintă însă un factor inevitabil și absolut pentru dezvoltarea normală a oricărei țări. Trebuie să facem tot posibilul în Azerbaidjan pentru a dezvolta acești factori și a contribui la progresul societății.
***
Vă încurajăm să urmăriți în continuare această serie de articole prin care sărbătorim Ziua Mondială a Libertății Presei alături de jurnaliști. Următoarea conversație, care va fi și ultima, ne va duce în Republica Moldova. Articole anterioare: Partea 1. Belarus Partea 2. Georgia Partea 3: Armenia Partea 4: Ucraina.
EDIT: Typos corrected.
