Kremlinul care urla „Occidentul!”

Promotorii dezinformării de la Kremlin încearcă de multă vreme să creeze percepția că Rusia ar fi sub asediul forțelor externe malițioase, de obicei, de origini anglo-saxone. Acesta a fost unul dintre firele principale ale dezinformării de la Kremlin cu privire la războiul purtat de Rusia împotriva Uсrainei. În fapt, într-o mișcare asemănătoare unui pendul, pe măsură ce sprijinul pentru Uсraina se intensifică, se înmulțesc și vocile pro-Kremlin care acuză Occidentul de agresiune împotriva Rusiei și trasează demonstrativ linii în nisip fără noimă, cu amenințări voalate de holocaust nuclear.

Nici săptămâna aceasta nu a făcut excepție: Kremlinul a dezlănțuit un nou val de minciuni și acuzații în legătură cu trupele occidentale din Ucraina, a revărsat afirmații alarmiste false despre „ingerința Occidentului” în Georgia și s-a plâns de planurile UE de a folosi banii înghețați ai oligarhilor ruși.

Dușmanul este la porțile noastre

De când președintele francez, Emmanuel Macron, a cochetat public cu posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina, ecosistemul de dezinformare pro-Kremlin a fost foarte ocupat să dezbată acest subiect. Îndeosebi, comentatorii par să vrea să acrediteze binecunoscutul discurs de dezinformare pro-Kremlin conform căruia Occidentul se folosește de Uсraina pentru a purta un război prin interpuși împotriva Rusiei.

Deși dezbaterea din Occident este doar teoretică deocamdată, pentru canalele pro-Kremlin, dușmanul este deja la porți. Unele canale mediatice susțin că trupele franceze sunt deja pe frontul din Uсraina, altele că NATO se pregătește în mod activ să lanseze un război împotriva Rusiei, iar altele susțin chiar că Rusia a distrus deja o serie de baze occidentale secrete din Uсraina.

Constant contradictoriu

Kremlinul vrea întotdeauna să obțină toate avantajele de pe urma dezinformării. Așadar, când liderii occidentali au început să anunțe că atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei ar trebui permise, agenții dezinformării de la Kremlin au trecut rapid de la denunțarea unui război al Occidentului prin interpuși la acuzarea Uсrainei că încearcă să provoace o confruntare directă între NATO și Rusia. Prin urmare, în înfățișarea relației Ucrainei cu Occidentul prezentată de Kremlin, uneori Ucraina conduce jocul, alteori este exact invers. Orice s-ar potrivi cu nevoile dezinformării pro-Kremlin la un moment dat…

Un „al doilea front” în Georgia

Această proiecție pro-Kremlin în oglindă, prin care Occidentul este acuzat de agresiune și beligeranță, are loc, în prezent, și în Georgia. Acum că parlamentul georgian a ignorat voința poporului și vetoul prezidențial și a adoptat infama „lege a transparenței”, numeroase voci pro-Kremlin din Georgia apără în mod activ acest pas înapoi, promovând discursul de dezinformare pro-Kremlin potrivit căruia Occidentul vrea să se folosească de Georgia pentru a deschide un „al doilea front” împotriva Rusiei.

Aceste acuzații privind presupusa ingerință occidentală și perfidele planuri belicoase de a folosi Georgia pentru a lupta împotriva Rusiei au urmărit legea controversată încă de la inițierea sa, în 2023. Deși aceste planuri sunt doar simple amăgiri ale teoreticienilor conspirațiilor cuprinși de paranoia, agenții de dezinformare pro-Kremlin le-au promovat pentru a discredita și incapacita societatea civilă din Georgia care, până în prezent, a fost o pavăză pentru îndreptarea țării către UE.

Ca cireașă de pe tort, unele canale mediatice pro-Kremlin își arată fățiș satisfacția, îmbrățișând doctrina imperială rusească a „sferelor de influență” și sărbătorind adoptarea „legii transparenței” ca însemnând o îndepărtare a Georgiei de Occident și o apropriere de Rusia.

Hoții, hoții!

Între timp, în plan intern, terenul a fost propice și pentru promovarea unor acuzații preferate dintotdeauna de Kremlin, potrivit cărora Occidentul malefic încearcă să distrugă evlavioasa Rusie. De data aceasta, atacul este personal. Occidentul țintește activele înghețate ale oligarhilor ruși, astfel că Kremlinul a dezlănțuit acuzații trufașe cum că UE și G7 încearcă să fure banii rusești câștigați cu greu și a amenințat cu „contramăsuri”. Unele canale mediatice pro-Kremlin s-au concentrat asupra invocării consecințelor potențial devastatoare pentru Occident, iar altele au utilizat planul de folosire a veniturilor din activele rusești înghețate ca o „dovadă” că Occidentul poartă un război hibrid împotriva Rusiei.

Este vorba de progres, nu de impozite

În sfârșit, trâmbițarea tuturor amenințărilor imaginare și a „sperietorilor” care ar înconjura Rusia din toate părțile a constituit o atât de necesară distragere a atenției de la creșterea impozitelor în Rusia. Ne cerem scuze, „necreșterea impozitelor”, dacă stăm să folosim limbajul pro-Kremlin. Sau să-i zicem o „ajustare planificată a cotelor progresive”. Sau „îmbunătățirea sistemului existent”. Sau „scăderea pragului veniturilor”. Cel puțin așa este prezentată această măsură contribuabililor ruși care achită nota de plată pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Dacă ar fi să credem Kremlinul, acesta nu este un semnal alarmant că vistieria statului se golește, ci mai degrabă un semn de progres. Nu vă lăsați înșelați.

Alte subiecte de pe radarul EUvsDisinfo:

• Kremlinul adoră teoriile conspirației. De la pandemia de COVID-19, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a fost luată frecvent în vizorul teoriilor conspirației de la Kremlin. Acum, portavocele pro-Kremlin pretind că OMS a cerut guvernelor să interzică agricultura. Această dezinformare a fost perpetuată cel puțin din decembrie 2023, când OMS a publicat materiale despre alimentație și subiectele discutate în cadrul COP28. Aceasta denaturează în mod grosolan constatările OMS, cu scopul de a promova teorii ale conspirației pro-Kremlin în legătură cu un așa-zis „complot globalist” care ar viza reducerea populației globale. În realitate, OMS doar a solicitat să se treacă la o alimentație mai sănătoasă și bazată mai mult pe plante, nu să se interzică agricultura.
• De la anunțul Elveției că va organiza un summit pentru o pace justă și durabilă în Uсraina, mașinăria de dezinformare pro-Kremlin a funcționat la turație maximă pentru a respinge și a discredita evenimentul. Cea mai recentă afirmație adăugată acestei campanii de ridiculizare susține că summitul pentru pace din Elveția este un exercițiu de propagandă menit să acopere lipsa de legitimitate a lui Zelenski. Această încercare de dezinformare îmbină discreditarea summitului pentru pace cu punerea sub semnul întrebării a legitimității guvernului ucrainean. Atât distorsionarea discursului despre pace, cât și ridiculizarea legitimității lui Zelenski s-au numărat printre tacticile importante de dezinformare pro-Kremlin încă de la declanșarea invaziei la scară largă în Ucraina, în 2022. Să fim foarte clari: mandatul lui Zelenski nu s-a încheiat. Constituția ucraineană este fără echivoc: președintele Uсrainei își exercită puterile până când președintele nou-ales își preia funcția. Continuitatea instituțiilor guvernamentale este unul dintre principiile-cheie ale Constituției. Majoritatea observatorilor consideră că este nefezabilă organizarea unor alegeri obișnuite, deoarece există milioane de refugiați în străinătate, sute de mii de ucraineni sunt pe front și o parte semnificativă a populației ucrainene trăiește sub ocupație rusească. De asemenea, Uсraina dorește să evite posibilitatea ca mulți civili să moară sau să fie răniți din cauza rachetelor, bombelor teleghidate, dronelor și obuzelor rusești, care, probabil, ar viza evenimente și infrastructura electorală. Apoi, Kremlinul ar da vina în mod cinic pe Uсraina, așa cum procedează deseori. Un exemplu ar fi nu mai departe de săptămâna aceasta, când rușii au atacat un magazin de materiale de construcții din Harkov.
• În concordanță cu afinitatea Kremlinului de a arăta cu degetul și de a urla că Rusia este atacată, canalele de dezinformare pro-Kremlin și-au îndreptat din nou privirea spre Occident și au afirmat în mod fals că acordul de securitate și apărare dintre UE și Republica Moldova poate indica pregătiri de război împotriva Rusiei. Aceste acuzații caută să prezinte denaturat Parteneriatul de securitate și apărare semnat la 21 mai între UE și Republica Moldova. Parteneriatul nu urmărește declanșarea unui război, înarmarea partenerilor sau întreprinderea altor acțiuni militare, ci doar oferă un cadru de colaborare și schimb de informații, precum și expertiză în domeniile securității cibernetice, amenințărilor hibride și combaterii extremismului.