O mână de ajutor: Mass-media pro-Kremlin susține poziția Chinei privind respectarea drepturilor omului în Xinjiang

Canelele media pro-Kremlin reproduc și răspândesc versiunea Beijingului, care neagă încălcarea drepturilor omului împotriva populației uigure.

„Visurile dragi pot deveni realitate numai prin muncă cinstită! […] oamenii din Xinjiang și toți oamenii care muncesc din greu merită respectul întregii lumii”, a susținut Rossiskaya Gazeta la scurt timp după Ziua Internațională a Muncii. Ziarul – o publicație oficială a guvernului rus – a folosit ocazia pentru a declara că acuzațiile Occidentului privind folosirea muncii forțate în Xinjiang sunt „absurde” și urmăresc să submineze dezvoltarea regiunii.

Acesta a fost doar cel mai recent exemplu al susținerii manifestate de mass-media pro-Kremlin privind poziția Chinei cu privire la respectarea drepturilor omului, pe fondul unor îngrijorări în creștere, la nivel global privind reprimarea populației uigure din provincia chineză Xinjiang.

La începutul acestui an, un editorial din cadrul agenției de știri rusești RIA Novosti a susținut că provincia era un câmp de bătălie „al campaniilor globale de dezinformare” îndreptate împotriva Chinei, care au rolul de a discredita Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022. În trecut, mass-media pro-Kremlin a susținut, de asemenea, în mod fals, că rapoartele care denunțau reprimarea uigurilor din China erau exagerate și făceau parte din „propagandă” și că „știrile false” cu privire la munca forțată din Xinjiang au fost infirmate chiar de către uiguri.

Asemenea mesaje, care minimalizează încălcările drepturilor omului în China sau le neagă, pur și simplu, etichetându-le propagandă occidentală, urmează versiunile oficiale ale autorităților chineze, cu scopul de a le oferi mai multă importanță și de a le îmbrăca într-un văl de legitimitate internațională.

Adeziunea pro-Kremlin la povestea Chinei

Pe parcursul anilor, campaniile de dezinformare pro-Kremlin au descris drepturile universale ale omului ca un „cal troian occidental”, un instrument utilizat în mod aparent pentru a distrage atenția publicului de la problemele interne ale Occidentului și pentru a elimina Rusia ca actor geopolitic. Astfel de declarații și-au găsit un susținător: la începutul acestui an, Rusia și China au emis o declarație comunăîn care au descris viziunea lor comună cu privire la ordinea mondială, respingând presupusa utilizare a drepturilor omului de către Occident drept scuză pentru a interveni în afacerile interne ale altor țări, acesta fiind un argument pe care Beijingul l-a tot repetat.

Tot ce trebuie să facă mass-media pro-Kremlin pentru a apăra reprimarea uigurilor și a ataca Occidentul cu privire la sancțiunile impuse pentru încălcarea drepturilor omului este să transmită poziția oficială a Beijingului. Operând în mai multe limbi, publicațiile pro-Kremlin amplifică relatările oficialilor chinezi, care neagă orice acuzație de genocid sau de muncă forțată în Xinjiang, acuză în mod constant criticii că sunt „sinofobi” și citează teorii ale conspirației care susțin CIA că ar stârni tulburări în regiune. În cel mai recent exemplu, postul de televiziune rusesc Rossiya 24, care este controlat de stat, și-a trimis propriul jurnalist în Xinjiang, pentru a vizita fabricile și școlile din regiune și pentru a afirma că localnicii „combină în mod armonios rugăciunea, spiritul comunist și țelurile naționale”. Astfel de „descoperiri” contrazic complet dovezile documentare, inclusiv documentele oficiale ale Chinei și relatările martorilor oculari, care ilustrează amploarea represiunii împotriva uigurilor și a altor minorități etnice din Xinjiang.

De asemenea, ambele televiziuni de stat ale celor două țări sunt pe aceeași lungime de undă, în ceea ce privește criticarea mass-mediei independente, care investighează încălcările drepturilor omului în Xinjiang. Postul chinez de știri CGTN, transmis prin cablu, a acuzat BBC că a denaturat imaginea unor „instituții de formare profesională” din Xinjiang, prezentându-le ca lagăre în care au loc violuri deosebit de violente și în care oamenii sunt torturați și a susținut că „BBC și unele canale de media occidentale au devenit reprezentanții campaniilor îndreptate împotriva Chinei”. La scurt timp după aceasta, Sputnik News a publicat un editorial în care a numit BBC „British Black-ops Corp” (Unitatea de Operațiuni Clandestine Britanice) și l-a prezentat ca „o rotiță a mecanismului imperialist occidental”, acuzând canalul britanic de media că încearcă să destabilizeze China.

Sunt vizați chiar și cercetătorii. În martie 2021, canalele de mass media de stat din China au anunțat că firmele din regiunea Xinjiang l-au dat în judecată pe un academician german, Adrian Zenz, care a investigat și a dezvăluit abuzurile îndreptate împotriva drepturilor omului din Xinjiang. Academicianul a fost de asemenea, inclus pe lista de persoane și entități împotriva cărora China a adoptat sancțiuni, alături cu un grup de experți din Germania și mai mulți politicieni europeni, și a fost denigrat, în mod sistematic, de către mass-media chineză și de către oficialitățile din China. Canalele de mass-media de stat din Rusia, împreună cu reprezentanții acestora au intrat, de asemenea, în joc, republicând conținutul mass-mediei de stat din China și catalogându-l pe Zenz — un savant emerit și membru distins al Victims of Communism Memorial Foundation (Fundația Memorială a Victimelor Comunismului) din SUA – drept „fundamentalist de extremă dreaptă”.

Cum rămâne cu… „arătatul cu degetul”?

În trecut, China s-a abținut, în general, să discrediteze reputația europeană în ceea ce privește drepturile omului, deoarece acest lucru contravine principiului de aur al „non-intruziunii” cultivat de Beijing. Cu toate acestea, confruntate cu atenția internațională din ce mai mare cu privire la evenimentele din Xinjiang, canalele chineze controlate de stat au recurs la tactica „arătatului cu degetul”. Aceasta este o tactică de dezinformare perfecționată de către mass-media pro-Kremlin, prin care se încearcă discreditarea credibilității unui adversar acuzându-l pe acesta de ipocrizie, de obicei fără niciun fel de dovezi.

În martie 2021, după ce UE a adoptat sancțiuni împotriva unor oficialități chineze pentru încălcarea drepturilor omului în Xinjiang, canalul de stat Global Times a publicat un infografic în care au fost enumerate, sub steagul UE, diverse „crime” comise de UE împotriva drepturilor omului, de la Holocaust până la diferența de remunerație între bărbați și femei din Luxemburg. La scurt timp după publicare, infograficul a fost editat pe ascuns, pentru a elimina referințele la UE și la Holocaust.

O captură de ecran a unui mesaj publicat pe Twitter de către canalul de stat „Global Times” 23 martie 2021.

La scurt timp, ediția în limba franceză a RT a publicat un raport al guvernului chinez privind încălcarea drepturilor omului în SUA, axat pe protestele pentru egalitate rasială și a menționat distanțarea Chinei de acțiunile Occidentului cu privire la situația drepturilor omului. În tot acest timp, a continuat să transmită argumentele Beijingului privind „intimidarea” și „ipocrizia”, fără a pune la îndoială, în niciun moment, versiunea Chinei.

Sincronizare, coordonare, cooperare?

Acesta nu este primul caz în care canalele media de stat din Rusia și din China converg pe același subiect și se lansează în prezentarea unor narațiuni similare de dezinformare. Anul trecut am observat cum canalul de stat CGTN a amplificat tropul dezinformării pro-Kremlin cu privire la „laboratoarele secrete” americane.

În 2017, Sputnik a semnat un acord de cooperare cu Global Times (unul dintre multiplele acorduri de cooperare care leagă acum canalele media de stat din Rusia și din China), cu scopul de „a arăta comunității internaționale evoluția Chinei și a Rusiei și preocupările și pozițiile acestora cu privire la unele probleme internaționale majore.”

Alinierea mesajelor canalelor mass-media de stat nu indică în mod necesar coordonarea sistematică a eforturilor de (dez)informare. La urma urmei, deși atât Rusia, cât și China s-au angajat în operațiuni țintite de influențare și în campanii de dezinformare cu privire la COVID-19, afirmația implicită fiind aceea că autocrațiile pot face față mai bine situațiilor de urgență decât democrațiile, ambele părți s-au ferit să-și promoveze reciproc vaccinurile (deoarece sunt competitori comerciali pe piața vaccinurilor). Într-adevăr, potrivit Mercator Institute for China Studies (MERICS), cooperarea dintre canalele de mass-media de stat din China și din Rusia este mai puțin concentrată pe crearea unei imagini pozitive pentru celălalt stat, cât este pe dezvoltarea amenințărilor comune. Se pare că atunci când vine vorba despre protecția drepturilor omului, ambele părți au ales aceeași țintă convenabilă.