Agendă ecologistă sau „complot global”?

Pe măsură ce se apropie COP 29, relatările canalelor mediatice pro-Kremlin despre climă dezvăluie o strategie calculată: recunoașterea schimbărilor climatice,dar și instrumentalizarea lor pentru a ataca politicile occidentale.

În timp ce Azerbaidjan se pregătește să găzduiască Conferința ONU privind schimbările climatice (COP 29), relatările canalelor mediatice rusești controlate de stat și ale altor canale pro-Kremlin în legătură cu aspectele climatice continue să urmeze un tipar familiar. Deși, în general, principalele canale mediatice rusești recunosc schimbările climatice, acestea transformă din ce în ce mai mult discuțiile despre mediu într-o armă menită să submineze credibilitatea occidentală și să promoveze narațiunile anti-UE.

Evoluția narațiunilor rusești despre climă

În articole precedente de pe EUvsDisinfo, am observat că, deși principalele canalele mediatice rusești de stat și comentatorii ruși evită în prezent, în mare parte, să respingă consensul științific referitor la schimbările climatice, acest subiect a fost transformat într-o armă pentru a ataca țările occidentale. De exemplu, au afirmat că guvernele UE sunt ipocrite în abordarea problemei și au promovat oportunist afirmații conform cărora doar importurile de gaze rusești, nu energiile din surse regenerabile, pot ajuta la rezolvarea problemei.

Pe tot parcursul anului trecut, am observat o consolidare acestei tendințe, în funcție de publicul vizat. De exemplu, canalele mediatice rusești controlate de stat care creează conținut în limba spaniolă vizează, de obicei, publicul de stânga din America Latină și din Spania. Aceste canale mediatice promovează însă și comentarii contradictorii de dreapta despre aspectele climatice, probabil pentru a ajunge și la publicul conservator vorbitor de limba spaniolă din Statele Unite.

Firește că aceste canale mediatice tind să acopere subiectul din punct de vedere factual și să relateze despre o serie de măsuri luate pentru combaterea schimbărilor climatice, cum ar fi această poveste despre decizia Danemarcei de a taxa gazele cu efect de seră emise de vaci. Câteva articole publicate de unele canale mediatice marginale chiar au prezentat schimbările climatice ca potențial benefice pentru Rusia. Ideea este că, odată cu încălzirea globală, stepele acum reci ale Rusiei ar putea deveni un grânar luxuriant pentru întregul glob.

Când negarea schimbărilor climatice se îmbină cu teoriile conspirației

Cu toate acestea, narațiunile care neagă schimbările climatice continuă să se strecoare în discursul pro-Kremlin, chiar dacă responsabilii de dezinformare ai Kremlinului le îngrădesc la canalele mediatice marginale. Deloc surprinzător, aceste narațiuni au, de obicei, același scop: să prezinte ideea că Occidentul și, în special, guvernele UE se folosesc de schimbările climatice ca pretext pentru a-și urmări interesele sinistre sau absurde.

Astfel, scepticismul cu privire la schimbările climatice din rândul comentatorilor pro-Kremlin nu are legătură cu adevărat cu acestea, ci reprezintă un alt mod de a portretiza UE și liderii săi ca nebuni sau incompetenți.

Manualul de strategii de atac

O tactică frecventă este abordarea subiectelor relatate în altă parte cu o aparentă neutralitate și ridiculizarea lor fățișă pe platformele de socializare sau prin intermediul anumitor canale mediatice marginale. Mai țineți minte povestea despre vaci? Un articol a ridiculizat această măsură, folosind-o ca scuză pentru a o ataca pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pentru a respinge „agenda ecologistă”, numind-o un „cult cvasi-religios”.

Există numeroase alte exemple de comentatori care folosesc subiectul schimbărilor climatice pentru a ataca așa-zisele elite occidentale. Un articol apărut în ediția în limba engleză a rețelei Pravda a afirmat că „politicienii și activiștii occidentali continuă să sperie oamenii cu catastrofisme despre schimbările climatice fără niciun temei”. Un alt articol a acuzat BBC că promovează „mitul” impactului provocat de combustibilii fosili. Ediția în limba spaniolă a Pravda – deseori canalul predilect al Kremlinului pentru acuzații bizare, campanii de dezinformare țintite și comentarii conspiraționiste – a prezentat măsurile de combatere a schimbărilor climatice ca pe o „nebunie ideologică”. Iar un articol în limba italiană a acuzat autoritățile UE de la Bruxelles că incriminează pe oricine nu este de acord cu „nebunia ecologistă” a UE.

În câteva cazuri, lucrurile au devenit și mai bizare. Un canal mediatic conspiraționist marginal a afirmat cu nonșalanță că Rockefeller, familia americană bogată și marcantă în istorie, a inventat cumva schimbările climatice și acum dirijează și finanțează organizații care pretind că combat aceste schimbări. O altă platformă dubioasă a afirmat că „elitele globale” se folosesc de protecția mediului, inclusiv de măsurile de combatere a schimbărilor climatice, ca pretext pentru o guvernanță autoritară.

De la instrumente bancare de urmărire a emisiilor la arme climatice miraculoase

Nici măcar banca britanică NatWest nu a scăpat de atenția paranoică pro-Kremlin. Banca a pus la dispoziția clienților un „instrument de urmărire a amprentei de carbon” inofensiv pentru a-i ajuta să își reducă impactul asupra schimbărilor climatice. Dar, pentru un teoretician al conspirațiilor, existența acestui instrument bine intenționat și benevol poate însemna doar că NatWest „exploatează narațiunile privind schimbările climatice” pentru a crea o „nouă ordine mondială” și pentru a impune „controlul centralizat asupra stilului de viață al oamenilor”.

În sfârșit, un ultim exemplu, dar la fel de important: un canal mediatic pro-Kremlin din Uсraina a dat vina pe armele climatice dezvoltate de SUA la un centru din Alaska pentru „schimbările climatice periculoase”. Stația de cercetare din Alaska a fost, pare-se, foarte ocupată. Aceasta ar fi fost responsabilă și pentru uraganul Milton.

Clima ca instrument pentru a ataca Occidentul

Tema comună și continuă este folosirea negării schimbărilor climatice mai mult ca instrument decât ca narațiune. Adevărata narațiune este portretizarea UE, a țărilor din UE, a țărilor occidentale în general sau a „elitelor” din umbră de diverse varietăți fanteziste drept forțe sinistre care încearcă cumva să submineze publicul-țintă.

Așa cum am văzut frecvent, dezinformarea pro-Kremlin este oportunistă și flexibilă. Acest instrument nu este folosit atât de des, cel puțin comparativ cu narațiunile care acceptă, măcar superficial, realitatea schimbărilor climatice. Însă dacă instrumentul devine util, promotorii propagandei Kremlinului nu ar ezita să îl folosească pe o scară mai largă.