„Contracararea campaniilor de dezinformare în curs ale Rusiei”: opt ani de EUvsDisinfo
Aceasta este o versiune actualizată și extinsă a unui articol EUvsDisinfo publicat prima oară în aprilie 2020. Puteți citi textul original aici.
Prin acest articol, îi invităm încă o dată pe cititorii noștri să facă un tur în culisele site-ului EUvsDisinfo. Trecem în revistă câteva momente-cheie din istoria noastră pe fundalul unei peisaj al amenințărilor în continuă schimbare, începând cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei din 2014 și cu decizia ulterioară a liderilor UE de a înființa grupul operativ East StratCom. Reflectăm asupra învățămintelor trase cu ocazia pandemiei de COVID-19, în special a „infodemiei” care a însoțit-o, precum și asupra eforturilor noastre de a contracara dezinformarea și manipularea informațiilor de către Rusia în contextul invaziei brutale la scară largă a Ucrainei, lansată de Kremlin în februarie 2022. În esență, evoluția EUvsDisinfo face parte dintr-un context mai larg în care Uniunea Europeană își consolidează reacția la amenințările de manipulare a informațiilor și de ingerințe din exterior (FIMI).
Un mandat unic
În 19 și 20 martie 2015, liderii celor 28 de țări ale UE s-au reunit la Bruxelles. Una dintre deciziile pe care le-au pus pe hârtie participanții la acest summit a fost următoarea:
Consiliul European a subliniat necesitatea contracarării campaniilor de dezinformare în curs ale Rusiei și a invitat Înaltul Reprezentant, în cooperare cu statele membre și instituțiile UE, să pregătească până în iunie un plan de acțiune privind comunicarea strategică. Crearea unei echipe de comunicare este un prim pas în acest sens.
Cu o decizie unanimă venită de la cel mai înalt nivel decizional din Uniunea Europeană și prin limbajul clar în care Rusia a fost calificată drept o sursă de dezinformare, cei 28 de șefi de stat și de guvern au acordat un mandat unic și puternic activității viitoare a ceea ce avea să devină grupul operativ East Stratcom. În anii următori, UE a reafirmat și a consolidat acest mandat.
S-a constituit o echipă de experți în cadrul Diviziei de Comunicare Strategică și Analiza Informațiilor a SEAE (serviciul diplomatic al UE). Puteți afla mai multe despre activitățile Diviziei de Comunicare Strategică și Analiza Informațiilor a SEAE aici.
Ucraina – principala țintă a dezinformării Rusiei
Înainte de a analiza modul în care acest mandat politic a fost pus în practică, să ne amintim care era, la acea vreme, situația din estul continentului european.
În 2014 (anul anterior înființării echipei), pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, o țară europeană a utilizat forța militară pentru a ataca și a acapara teritorii de la un stat vecin: Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea. Grupări armate separatiste susținute de Rusia au preluat, de asemenea, controlul asupra unor părți din estul Ucrainei, declanșând războiul care a culminat cu invadarea la scară largă de către Rusia opt ani mai târziu. În iulie 2014, separatiștii susținuți de Rusia au doborât cu o rachetă rusească zborul MH17 al companiei Malaysia Airlines, cu 298 de persoane la bord, printre care 80 de copii și 196 de cetățeni olandezi.
Aceste evenimente au fost însoțite de o campanie de dezinformare copleșitoare în care minciunile sfruntate, răspândite direct de la Kremlin și susținute de un vast ecosistem de dezinformare, au jucat un rol central. Kremlinul a transformat, practic, manipularea informațiilor într-o armă geopolitică. Mai întâi de toate, obiectivul său era subminarea și destabilizarea Ucrainei, semănând confuzie și îndoială atât la fața locului, cât și în ochii comunității internaționale.
Imagine bazată pe articolul EUvsDisinfo din 2021: Principala țintă a dezinformării Kremlinului: DEZINFORMAREA PRO-KREMLIN DESPRE UCRAINA ȚINTEȘTE | PUBLICUL RUS – Portretizarea Ucrainei ca un dușman | PUBLICUL UCRAINEAN – Dezbinare și destabilizare | PUBLICUL INTERNAȚIONAL – Legitimarea agresiunii rusești | Pe baza studiilor realizate de Centrul Media de Criză din Ucraina.
Mai recent, am văzut cum dezinformarea pro-Kremlin a deschis calea către invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia, (a se vedea și aici), mobilizând sprijinul intern pentru război și, din ce în ce mai mult, incitând și justificând atrocitățile din Ucraina. În același timp, ecosistemul de dezinformare pro-Kremlin ajunge din ce în ce mai mult la un public internațional, exploatând subiecte cum ar fi securitatea alimentară și energetică pentru a submina sprijinul la nivel mondial pentru Ucraina.
Răspunsuri la dezinformare: campaniile EUvsDisinfo de conștientizare
EUvsDisinfo este unul dintre răspunsurile la o întrebare fundamentală legată de mandatul politic acordat de liderii UE: cum putem contracara dezinformarea?
Site-ul EUvsDisinfo și conturile sale de pe platformele sociale pleacă de la premisa că sporirea conștientizării este un element necesar (dar nu singurul[1]) pentru contracararea dezinformării. Conștientizarea faptului că nu doar Rusia, ci și alți protagoniști străini folosesc dezinformarea ca pe o armă, recunoașterea principalelor teme recurente ale dezinformării, cunoașterea celor mai frecvente tactici și tehnici de manipulare, înțelegerea principiilor de bază ale verificării veridicității informațiilor și verificarea informațiilor (în special online) ne fac mai rezilienți!
EUvsDisinfo își propune să ofere instrumentele de bază care să contribuie la dezvoltarea acestei reziliențe. Conținutul nostru este disponibil în mai multe limbi, inclusiv în ucraineană, română, rusă, germană, polonă, franceză, italiană, spaniolă, georgiană, armeană, azeră și, în unele cazuri, în chineză.
Printre aceste instrumente, baza de date EUvsDisinfo ocupă un loc central, fiind o arhivă în creștere și accesibilă publicului cu peste 15 000 de exemple de dezinformări pro-Kremlin. Primele intrări din această bază de date datează de la sfârșitul anului 2015. Fiecare dintre ele reprezintă un exemplu individual de dezinformare pro-Kremlin, și anume de la canale mediatice care pot fi legate de ecosistemul de dezinformare al Kremlinului pe baza finanțării lor, a supunerii față de controlul statului sau a comportamentului lor manipulator online. Deși baza de date nu poate fi utilizată pentru a cuantifica dezinformarea, ne permite să urmărim tendințele și subiectele pe care Kremlinul le instrumentalizează în scopul manipulării informațiilor, precum și să identificăm principalele teme recurente ale dezinformării.
De exemplu, baza de date EUvsDisinfo arată că acuzația nefondată conform căreia Ucraina este un „stat nazist”, pe care Kremlinul a folosit-o ca principală justificare pentru invazia la scară largă din 2022, a fost un discurs recurent de dezinformare pro-Kremlin. Baza de date conține aproape 600 de înregistrări, începând din 2015, în care Ucraina este acuzată specific că ar fi un stat „nazist/fascist”. Discursul potrivit căruia Rusia este înconjurată de „naziști” este una dintre principalele narațiuni de dezinformare pro-Kremlin, alături de „Elitele împotriva poporului”, „Valorile amenințate”, „Suveranitatea pierdută”, „Prăbușirea iminentă” și „Hahaganda”. Puteți afla mai multe despre acestea pe site-ul EUvsDisinfo.
Pe baza monitorizării continue a ecosistemului de dezinformare pro-Kremlin, EUvsDisinfo oferă mai multe produse disponibile public. Acestea includ:
Sinteza Disinfo, un buletin informativ săptămânal care prezintă cele mai recente tendințe ale dezinformării pro-Kremlin. Îl puteți citi online în fiecare joi dimineața sau vă puteți abona aici.
Secțiunea ÎNVĂȚARE, o pagină care oferă instrumente esențiale pentru a înțelege și a răspunde la dezinformare. De la lansarea sa în 2015, EUvsDisinfo a produs aproape 4 000 de conținuturi – articole, interviuri și eseuri în 14 limbi. O mulțime de informații vă așteaptă să le descoperiți! Secțiunea ÎNVĂȚARE este o resursă unică menită să ajute la înțelegerea definițiilor-cheie și a mecanismelor dezinformării. Oferă, de asemenea, exemple de răspunsuri și resurse externe pentru a afla mai multe.
Conținut al autorilor invitați. Contracararea dezinformării necesită o abordare care să implice întreaga societate, ceea ce înseamnă că nicio instituție sau organizație nu poate face acest lucru de una singură. Există o mulțime de verificatori ai veridicității informațiilor, jurnaliști, analiști de date, grupuri de reflecție și activiști a căror muncă ajută la combaterea acestei amenințări și, pas cu pas, sporește reziliența societății noastre. Conținutul autorilor invitați de pe EUvsDisinfo include câteva exemple de astfel de muncă importantă, de la un cercetător ucrainean care investighează modul în care Rusia își adaptează tacticile de manipulare a informațiilor pentru a-și purta războiul brutal, până la un grup de reflecție internațional care analizează modul în care Partidul Comunist Chinez folosește manipularea informațiilor pentru a modela percepțiile internaționale despre politicile Beijingului în Xinjiang.
În plus, găsiți secțiuni tematice dedicate în care analizăm chestiuni cum ar fi ingerința în alegeri sau dezinformarea care vizează specific inițiativa Parteneriatului estic, forțele democratice din Belarus și Ucraina, precum și alte subiecte.
Studii și rapoarte este o colecție unică ce cuprinde o gamă largă de studii, articole și rapoarte terțe referitoare la dezinformarea pro-Kremlin. Fie că doriți să explorați o introducere generală, să aflați detalii despre încercările Kremlinului de a interveni în alegeri sau să investigați modul în care un singur mesaj fals este răspândit printr-o rețea vastă de site-uri web, acesta este locul potrivit de unde să începeți.
O amenințare în continuă evoluție și răspunsuri îmbunătățite
Când vine vorba despre dezinformare, peisajul amenințărilor evoluează în permanență. La fel trebuie să se întâmple și cu modul în care înțelegem amenințarea și răspunsurile noastre, dacă dorim să fim cu un pas înainte.
China – un alt protagonist al dezinformării
Este clar că Rusia nu este singurul protagonist străin al dezinformării care recurge la dezinformare și manipularea informațiilor în scopuri (geo)politice.
În Comunicarea comună privind combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19, lansată la apogeul infodemiei, în iunie 2020, UE a afirmat clar că:
unele țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare țintite în legătură cu COVID-19 în UE, în vecinătatea UE și la nivel mondial, urmărind să submineze dezbaterea democratică și să adâncească polarizarea socială, precum și să își îmbunătățească propria imagine în contextul COVID-19.
China s-a erijat ca un protagonist al manipulării informațiilor și al dezinformării, cu un arsenal divers de tactici, deși metodele sale diferă de cele ale Rusiei. Totuși, EUvsDisinfo a documentat modul în care anumite discursuri de dezinformare ale rețelelor de dezinformare pro-Kremlin au convers cu cele chinezești.
Mass-media de stat chineză și canalele oficiale de pe platformele sociale au amplificat unele discursuri conspiraționiste pro-Kremlin. Printre acestea, se remarcă o conspirație despre „laboratoarele secrete finanțate de americani”, care ar înconjura Rusia și în care s-ar fabrica arme biologice. Aceasta este o veche temă recurentă de dezinformare pro-Kremlin care a fost resuscitată în timpul pandemiei și, mai recent, într-o nouă încercare a Kremlinului de a-și justifica invadarea Ucrainei. Războiul purtat de Rusia în Ucraina a furnizat și mai multe dovezi despre convergența Chinei și a Rusiei în mediul informațional, unde protagoniștii chinezi au amplificat discursurile de dezinformare ce portretizează Ucraina ca un stat „nazist”.
De asemenea, ecosistemul de manipulare a informațiilor pro-Kremlin a amplificat cu înverșunare declarațiile Chinei care absolvă Rusia de orice responsabilitate pentru agresiunea împotriva Ucrainei, aspect pe care l-am observat încă din primele zile ale războiului.
Acestea și alte exemple de convergență între activitățile de dezinformare ale Rusiei și cele ale Chinei sunt prezentate într-o secțiune dedicată Chinei de pe site-ul EUvsDisinfo (care include și unele texte EUvsDisinfo disponibile în chineză).
Terminologie nouă și accentul pe date
S-au spus și s-au scris multe despre trolii de pe internet (există fabrici întregi!) și boți, ca amplificatori și diseminatori ai dezinformării. De-a lungul anilor, fără îndoială, s-ar putea să fi făcut progrese în a-i detecta sau cel puțin în a conștientiza acțiunile lor. Dar, în prezent, trebuie să avem în vedere și riscurile pe care le pot prezenta inteligența artificială generativă și tehnologiile similare, inclusiv în ceea ce privește proliferarea dezinformării.
Este limpede că amăgirea și manipularea nu se limitează la informațiile false sau la conținutul înșelător. Mesajele de dezinformare pot fi incredibil de repetitive. Cu toate acestea, comportamentul manipulator, în special online, continuă să evolueze. Iată de ce trebuie să privim dincolo de conținutul înșelător și/sau fals și să observăm cum se comportă protagoniștii dezinformării.
Direcția muncii noastre depinde în mare măsură de definițiile și de abordările pe care le utilizăm. De aceea, încadrăm din ce în ce mai mult dezinformarea ca parte a unei activități manipulatoare mai ample – manipularea informațiilor și ingerințele din exterior (FIMI).
Manipularea informațiilor și ingerințele din exterior se referă la un tipar de comportament manipulator în domeniul informațional care amenință valorile, procedurile și procesele politice. O astfel de activitate este manipulatoare, deși, de obicei, nu este ilegală și se desfășoară în mod intenționat și coordonat, adesea în asociere cu alte activități hibride. Poate fi desfășurată de actori statali sau nestatali și de interpușii lor.
Abordarea dezinformării sau, mai degrabă, a manipulării informațiilor, din perspectiva comportamentului – sau a modului în care dezinformarea este creată, difuzată și amplificată – permite utilizarea unor noi metode de detectare timpurie și analiză. Totodată, ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează dezinformarea. De exemplu, dezvăluie cum a fost creată o păcăleală pro-Kremlin recentă care susținea că „naționaliști ucraineni” au dat foc unei biserici ortodoxe ruse, folosind un videoclip vechi difuzat într-un context născocit pe platformele sociale (Telegram), înainte de a fi prezentat la televiziunile belaruse și ruse controlate de stat. Sau poate demonstra modul în care conturile diplomatice rusești oficiale de pe Twitter au devenit parte integrantă a rețelei de dezinformare pro-Kremlin după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Aceste informații și altele similare sunt puse la dispoziție de o echipă de date dedicată din cadrul SEAE, specializată în găsirea de tactici și tehnici de dezinformare manipulatoare. Constatările echipei de date oferă o imagine mai clară și mai cuprinzătoare a peisajului dezinformării și facilitează oferirea unor răspunsuri îmbunătățite. De asemenea, servesc activității EUvsDisinfo și se reflectă în produsele noastre, inclusiv în rubrica săptămânală Sinteza Disinfo.
Puteți afla mai multe despre abordarea noastră și despre aspectele comportamentale ale protagoniștilor dezinformării în primul raport SEAE referitor la amenințările FIMI.
Imaginea de ansamblu
La momentul creării sale, în 2015, EUvsDisinfo a fost unul dintre primele răspunsuri ale UE la dezinformare și la manipularea informațiilor și ingerințele din exterior. Acum, situația este diferită: Divizia de Comunicare Strategică, Grupuri Operative și Analiza Informațiilor a SEAE, din care face parte EUvsDisinfo, s-a dezvoltat și a evoluat de-a lungul anilor și ajută UE să abordeze aspectele multiple ale FIMI în vecinătatea sa și la nivel mondial. Divizia are, pe lângă grupul operativ East Stratcom, grupuri operative dedicate Balcanilor de Vest și regiunilor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, precum și o echipă de analiză a datelor dedicată și o echipă responsabilă cu chestiunile politice, strategice și de prioritate globală, inclusiv experți în activitățile FIMI legate de autoritățile chineze.
Contracararea manipulării informațiilor și a ingerințelor din exterior, inclusiv a dezinformării, ocupă un loc de frunte pe agenda politică din UE, fiind crucială. Numeroase documente politice, cum ar fi Planul de acțiune pentru democrația europeană (2020), reafirmă și consolidează angajamentul și eforturile UE de a contracara manipularea informațiilor și ingerințele din exterior, consolidând astfel securitatea UE, în special în privința amenințărilor hibride.
Dintre documentele de politică ale UE, sunt relevante în special Busola strategică (2022), urmată de concluziile Consiliului european (iunie 2022), care au exprimat angajamentul clar în numele UE de a dezvolta un set de instrumente pentru abordarea și contracararea manipulării informațiilor și a ingerințelor din exterior. Cu alte cuvinte, UE se angajează să îmbunătățească în continuare și să aplice o varietate de instrumente care să prevină și să contracareze FIMI, inclusiv dezinformarea. Dar ce alte instrumente are UE concret la dispoziție?
În sens larg, instrumentele UE de contracarare a FIMI se încadrează în patru categorii distincte, dar strâns legate, care se consolidează reciproc.
Ilustrație a setului de instrumente FIMI al UE: Răspunsuri diplomatice | Conștientizarea situației | Perturbare și reglementare | Consolidarea rezilienței
Primul dintre acestea este conștientizarea situației, pentru a asigura că înțelegem în profunzime amenințările, protagoniștii amenințărilor și modul lor de operare. În această privință, schimbul de informații între instituțiile UE, statele membre și societatea civilă, cercetători și partenerii internaționali este esențial. De aceea, SEAE dezvoltă un Centru de împărtășire și analiză a informațiilor despre FIMI, alături de alte canale existente, cum ar fi Sistemul de alertă rapidă.
Consolidarea rezilienței este un alt element crucial al eforturilor UE de contracarare a FIMI, în special pe termen lung. Include măsuri cum ar fi instruirea în domeniile alfabetizării digitale și media, sprijinirea mass-mediei independente și a societății civile, precum și comunicarea strategică și sporirea conștientizării. O bună parte din activitatea EUvsDisinfo se încadrează în această categorie!
Perturbarea și reglementarea joacă un rol important în mobilizarea sectorului privat – societăți cum ar fi cele de „social media” – pentru a-și asuma responsabilitatea și a se asigura că platformele proprii nu sunt abuzate prin operațiuni FIMI. În acest sens, Regulamentul UE privind serviciile digitale este un reper important, deoarece impune obligații juridice clare platformelor de comunicare socială pentru a preveni utilizarea lor abuzivă, inclusiv pentru atenuarea riscurilor, cum ar fi dezinformarea sau manipularea alegerilor. Acesta este primul regulament de acest fel din lume.
În sfârșit, UE dispune și de răspunsuri diplomatice pentru a contracara FIMI, iar invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia a subliniat importanța unor astfel de instrumente: sancțiuni, dar și declarații publice, demersuri etc. În urma invaziei, UE a adoptat rapid și în unanimitate sancțiuni împotriva armelor de înșelăciune ale Kremlinului: Sputnik și RT, iar ulterior și alte canale mediatice rusești controlate de stat: RTR Planeta, Rossiya 24, Rossiya 1, TV Centre International, NTV/NTV Mir, REN TV, Pervyi Kanal. (Toate sunt bine reprezentate în baza de date EUvsDisinfo).
Emisia lor a fost suspendată de urgență în UE, până când se va pune capăt agresiunii Kremlinului împotriva Ucrainei și Rusia va înceta să mai desfășoare activități de dezinformare și manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre. De asemenea, UE a impus măsuri restrictive asupra a zeci de persoane fizice care, prin facilitarea și răspândirea de dezinformări, sprijină acțiunile și politicile Rusiei menite să submineze integritatea, suveranitatea și independența Ucrainei. Acestea sunt măsuri excepționale, țintite și temporare, luate într-un context foarte specific și fără precedent: agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.
***
Sfera largă a setului de instrumente al UE pentru contracararea manipulării informațiilor și a ingerințelor din exterior reflectă un fapt simplu: pentru a face față acestei provocări în permanentă evoluție, este necesară o abordare holistică care să implice guvernele, întreprinderile private și societatea. Nimeni nu poate reuși de unul singur.
Sporirea conștientizării este o piesă din puzzle-ul acestei imagini de ansamblu, iar EUvsDisinfo își menține angajamentul de a-și duce la îndeplinire misiunea. În 2022, anul în care Rusia a lansat invazia la scară largă în Ucraina, peste 2,7 milioane de persoane au vizitat EUvsDisinfo. Alte milioane (circa 19 milioane, ca să fim mai exacți) s-au conectat cu noi pe platformele sociale (Facebook, Twitter, LinkedIn și Youtube). Vă veți număra printre acestea în acest an?
A se vedea și:
Raportul din 2022 referitor la activitățile SEAE de contracarare a FIMI
Întrebări și răspunsuri despre grupul operativ East StratCom
[1] Grupul operativ East Stratcom este responsabil de multiple axe de activități, inclusiv de consolidarea comunicărilor UE și a mass-mediei libere din vecinătatea UE, cu accent special pe țările Parteneriatului estic. Pentru mai multe informații, consultați secțiunea „Imaginea de ansamblu”.
