Pentru Kremlin, alegerile sunt un câmp de luptă, ocazia de a semăna nemulțumire și îndoială

Între 6 și 9 iunie, vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European în toate statele membre ale UE, fiind vorba despre cel mai mare exercițiu democratic european pentru sute de milioane de oameni. Aceste alegeri îi vor acorda Parlamentului European un mandat pentru următorii cinci ani.

În această serie de articole, vom prezenta exemple cu principalele tactici, tehnici și proceduri utilizate de manipulatorii și dezinformatorii pro-Kremlin pentru a viza alegerile pentru Parlamentul European. Vom examina încercările de a defăima lideri, de a suscita neîncredere, de a inunda platformele de comunicare socială cu minciuni, de a întoarce opinia publică împotriva Uсrainei și de a evita comparațiile incomode pentru Rusia lui Putin. De asemenea, vom urmări modul în care sunt portretizate rezultatele alegerilor.

Tehnica nr. 2: erodarea fundației, semănarea de neîncredere, îndoială și dezbinare

În primul articol, am analizat tehnica defăimării liderilor politici marcanți prin inventarea de scandaluri, distorsionarea și scoaterea din context sau folosirea tehnicii „doppelganger” de clonare sau deturnare a altei identități online pentru a ademeni publicul-țintă. Prima tehnică este strâns asociată cu a doua: semănarea de nemulțumire, îndoială și dezbinare.

Am documentat încercările crescânde ale canalelor mediatice pro-Kremlin și sponsorizate de statul rus de a viza UE pentru a influența discuțiile publice.

Alegerile pentru Parlamentul European oferă numeroase ocazii de a turna gaz peste dezbaterile politice deja aprinse. Merită reamintit că dezbaterile publice între puncte de vedere diferite sunt piatra de temelie a unei democrații funcționale – discursul politic sănătos. În societățile libere, oamenii au dreptul fundamental de a avea și de a-și exprima opinii. Deși dezbaterile intense ar putea fi interpretate eronat ca nemulțumire și neîncredere în sistemul democratic, de fapt, acestea arată încrederea oamenilor în puterea democrației. Autoritatea publică și coeziunea socială se bazează pe acceptarea și încrederea din partea oamenilor.

Dându-se drept mass-media, manipulatorii pro-Kremlin exploatează funcționalitatea unei societăți deschise, și anume dezbaterile libere și circuitele de feedback în care mass-media transmite informații. Am depășit de mult punctul în care principalele canale mediatice rusești de stat și pro-Kremlin s-au transformat dintr-un soi de mass-media în instrumente de război folosite pe post de armă.

Un „sistem UE putred”

Canalele mediatice rusești de stat sau pro-Kremlin încearcă să ne convingă că sistemul UE este imoral și o mare ipocrizie sau că însăși UE este „disfuncțională”, „există într-o realitate paralelă” și este pe cale să se prăbușească. Dacă sistemul supraviețuiește, atunci este o marionetă a Washingtonului. De ce să votezi pentru un astfel de sistem putred?

Kremlinul a promovat discursul despre „prăbușirea iminentă” încă de la criza financiară globală din 2008, în perioada pandemiei de COVID-19, în iarna 2022-2023 în legătură cu problemele energetice și, din nou, în legătură cu sancțiunile impuse de UE Rusiei: „UE își distruge propria industrie și economie”. Moscova încearcă să portretizeze sistemul UE ca fiind în pragul prăbușirii, un sistem în care publicul nemulțumit și privat de drepturi va răsturna guvernele și instituțiile statelor membre.

Orice subiect dezbătut public poate fi folosit pentru a semăna neîncredere, dar Moscova are o predilecție pentru anumite subiecte: sprijinul Occidentului pentru Uсraina (financiar, militar, umanitar), costurile de trai pentru europeni sau politicile „rusofobe” iresponsabile ale „elitelor europene egoiste” care desconsideră nevoile oamenilor obișnuiți. Sancțiunile europene împotriva Rusiei, tăierea importurilor de energie etc. au fost prezentate mult timp ca fiind „dăunătoare mai degrabă pentru Europa decât pentru Rusia” – a se vedea exemplele din baza noastră de cazuri.

Susținerea și exploatarea demonstrațiilor publice

Mesajele rusești și pro-Kremlin exploatează demonstrațiile din țările UE referitoare, de exemplu, la probleme sociale, economice, de mediu sau alte chestiuni care nu au legătură cu Ucraina. Un astfel de exemplu sunt demonstrațiile recente ale fermierilor din mai multe orașe europene, unde au apărut deodată drapele rusești pe tractoare, deși manifestațiile vizau reglementări agricole.

Această tehnică include și exemple în care câțiva indivizi își fac apariția în cadrul unor adunări sau demonstrații mai ample care vizează alte chestiuni și afișează pancarte cu sloganuri împotriva Uсrainei sau simboluri pro-Kremlin. De asemenea, apar subit panouri publicitare care nu prea au legătură cu subiectele locale. Din câte se pare, scopul este realizarea de filmări care să poată fi diseminate online unui public divers, creând iluzia că este vorba despre adunări publice de mare amploare în sprijinul politicilor și acțiunilor rusești.

Mai extrem și mai radical

Conținutul canalelor mediatice rusești de stat și pro-Kremlin a devenit mai extrem și, în unele cazuri, chiar radicalizat. Kremlinul pare să creadă că poate inflama dezbaterile europene și poate schimba orientarea votanților. Anterior, eticheta de „nazist” era rezervată, în mare parte, pentru Uсraina. Acum, a devenit dominantă acuzarea oricui adoptă o poziție sceptică față de politicile Moscovei că este „nazist”; a fi doar „rusofob” nu mai pare a fi de ajuns.

Conform înalților oficiali ruși și principalelor canale mediatice pro-Kremlin, „cea mai mare parte a Europei a fost cu naziștii” și a luptat împotriva Uniunii Sovietice în timpul celui de Al Doilea Război Mondial”. Aceasta este cea mai recentă distorsionare din manualul de revizionism istoric al Kremlinului. Oricât de absurd ar suna, logica pervertită este că, deși țara ta a fost sub ocupația lui Hitler, strămoșii tăi au luptat împotriva Uniunii Sovietice.

Alarmismul nuclear și logica sa opacă

Kremlinul a încercat să stârnească în rândul publicului teama de un Armageddon nuclear atât în interiorul, cât și în afara Rusiei, atât timp cât liderii europeni nu acceptă cererile Moscovei. Această teamă ar trebui să împingă publicul occidental să ceară încetarea sprijinului pentru Uсraina. La fel ca în cazul demonstrațiilor antinucleare și pentru pace din anii 1970 și 1980 din toate statele europene occidentale, Kremlinul speră că influentele grupuri populare vor solicita liderilor lor „nesăbuiți” o politică mai binevoitoare față de Rusia.

Poate că acest șantaj politic sub amenințarea armelor nu va cuceri „inimile și mințile” europenilor pentru Moscova, dar nici nu este acesta scopul. În cercurile rusești înalte este tot mai răspândită ideea că legătura cu Europa este pierdută oricum, cel puțin pentru o generație. Recent, Putin și ministrul de externe Lavrov au părut să fie aproape încântați de ruperea legăturii cu Europa. Kremlinul face Europa mai puțin atractivă în ochii publicului rus pentru a galvaniza politica internă rusă.

Suscitarea neîncrederii populare în societățile occidentale seamănă cu abordarea pro-Kremlin din timpul pandemiei de COVID-19. În 2020, Moscova a transmis masiv mesaje publicului din UE, promovând nemulțumirea și neîncrederea în abilitățile țărilor UE de a gestiona criza sanitară sau respingerea vaccinurilor (dacă nu erau făcute în Rusia), după cum am documentat în cele patru rapoarte FIMI speciale detaliate referitoare la COVID-19.

Toate aceste eforturi pro-Kremlin sunt menite să învenineze atmosfera înaintea alegerilor pentru Parlamentul European și nu numai.

Consultați și seria noastră de articole care analizează cele cinci narațiuni frecvente ale dezinformării pro-Kremlin.

Rămâneți pe fază pentru următorul articol care examinează modul în care canalele mediatice rusești de stat și pro-Kremlin încearcă să inunde sistemele informaționale pentru a înlătura conținutul de calitate.