Pentru Kremlin, alegerile sunt un câmp de luptă pentru vizarea liderilor

În perioada 6-9 iunie, se vor desfășura următoarele alegeri pentru Parlamentul European în toate statele membre ale UE, fiind cel mai mare exercițiu democratic european pentru sute de milioane de oameni. Mandatul acordat prin aceste alegeri este de cinci ani.

Într-o serie de articole, vom prezenta exemple de tactici, tehnici și proceduri esențiale utilizate de manipulatorii și dezinformatorii pro-Kremlin în legătură cu alegerile pentru Parlamentul European. Aceste articole vor examina încercările de a defăima lideri, de a suscita neîncredere, de a inunda platformele de comunicare socială cu minciuni, de a întoarce opinia publică împotriva Uсrainei și de a evita comparațiile incomode pentru Rusia.

O campanie antialegeri fără cuvântul „alegeri” care…

Autoritățile rusești și canalele mediatice pro-Kremlin încearcă regulat să submineze, să denigreze, să ridiculizeze și să defăimeze sistemul european, precum și să suscite neîncredere în societățile europene. Cuvântul „democrație” sau „alegeri” nu trebuie să apară în campania Kremlinului împotriva alegerilor pentru Parlamentul European, pentru a putea denigra legitimitatea lor și a reduce participarea la vot.

… pretinde a fi dezinteresată

Autoritățile rusești sunt interesate de alegerile pentru Parlamentul European, deși rareori le menționează în mod specific. Cu bogata lor experiență diplomatică, liderii ruși din politică și afaceri sunt conștienți pe deplin de însemnătatea alegerilor europene pentru următoarea selecție de lideri și echilibrul politic din sistemul european. Cu toate acestea, Moscova nu dorește să lase publicului impresia că acordă o atenție deosebită dinamicii politice europene, întrucât ar conferi astfel o legitimitate nedorită sistemului UE.

Tehnica nr. 1: vizarea liderilor

Dezbaterile politice sunt stimulate în mod vădit de personalități, dar Kremlinul și autoritățile rusești le duc adesea la niveluri extrem de joase în încercările de a defăima liderii UE. Denigrarea oponentului este o altă tehnică clasică din manualul manipulatorilor.

Exemplul președintelui Macron și al Franței

Recent, președintele francez Emmanuel Macron și familia lui au fost țintele unor campanii de defăimare intense, la fel și armata franceză. Probabil că declarațiile făcute de Macron în martie, conform cărora nu i se poate permite Rusiei să câștige războiul împotriva Uсrainei, și în special refuzul său de a exclude mobilizarea de trupe occidentale, l-au antagonizat pe Putin și Moscova.

Atacurile defăimătoare împotriva lui Macron și soției sale s-au intensificat considerabil imediat după interviul dat de Macron pe 14 martie. Au apărut multe povești fanteziste care sugerau că soția lui, Brigitte Macron, este o „persoană trans” pervertită, s-a născut bărbat, își falsifică identitatea etc.

Declarațiile președintelui Macron au fost denaturate și scoase din context. După comentariile inițiale făcute de Macron la 26 februarie, cel puțin un canal mediatic pro-Kremlin a susținut că acesta vrea să înceapă un al treilea război mondial doar pentru a rămâne la putere. Susținerea în mod fals că cineva este lacom sau avid după putere este un mod clasic de a defăima persoana luată în vizor.

Au urmat, de asemenea, campanii masive împotriva imaginii și reputației forțelor armate franceze. De exemplu, rețeaua rusească Pravda-xx.com afiliată statului, a difuzat o imagine cu soldați francezi în bocanci roz cu toc înalt. La 19 martie, o fotografie dintr-un alt articol înfățișa soldați francezi conduși de Macron ca drag queens și presupuse persoane transgen defilând cu un tanc roz. Recent, am relatat cum Kremlinul și afiliații săi au adoptat tactica intimidării, abătând asupra familia lui Macron o ploaie de insulte homofobe și transfobe nefondate.

Defăimări cu caracter sexual

Există o fascinație bizară, aproape obsesivă, de a recurge la atacuri personale pentru defăimarea liderilor utilizând sau făcând trimiteri la sex sau la orientarea sexuală. Retorica extremistă este plină de ură împotriva persoanelor LGBTIQ+, o realitate tristă valabilă mai ales în cazul dezinformării pro-Kremlin, care tinde să fie pe placul extremiștilor de dreapta. Așadar, nu este surprinzător că aceștia au răspândit calomnii disimulate în comentarii.

La fel ca regimurile anterioare clădite pe identitatea masculină puternică, conducerea rusească idolatrizează masculinitatea virulentă, impunând totodată femeilor statutul obedient de născătoare de copii. Reversul acestei monede este denigrarea adversarilor ca fiind lipsiți de bărbăție și pervertiți sexual. Aceasta se reflectă în defăimare.

La 9 ianuarie, Gabriel Attal a devenit primul prim-ministru al Franței autodeclarat homosexual. Majoritatea oamenilor au avut tendința să salute acest fapt ca o victorie a diversității și acceptării. Rețeaua Pravda în limba franceză, sus-menționată, a început imediat să aibă o fixație stupidă cu privire la orientarea sexuală a prim-ministrului. Articolele sale făceau referire în mod curent la Attal ca „prim-ministrul gay al Franței”, chiar și atunci când preferința sexuală a lui Attal era irelevantă pentru subiectul în cauză. Într-un articol, Attal chiar era numit „principalul gay al lui Macron”.

Această fixație bizară a fost însă doar un preambul la inițierea mai multor atacuri. Primul a vizat fosta relație a lui Attal cu un alt membru al guvernului francez, Stéphane Séjourné. De exemplu, directorul televiziunii de stat ruse, Dmitri Kiselyov, a făcut afirmația absurdă că prezența celor doi bărbați gay în poziții de putere înseamnă că toate referirile la relațiile heterosexuale vor fi interzise în curând în Europa. Ulterior, Attal și Séjourné au fost numiți într-un articol două „animale domestice” din „cercul lui Macron”.

Piotr Tolstoi, vicepreședinte al Dumei de Stat din Rusia, a susținut că Franța este guvernată de perverși. Această calomnie a fost mediatizată în rețeaua RT.

În tot acest timp, Pravda a relatat cu entuziasm despre aceste evenimente. Apoi Tsargrad, un canal mediatic naționalist de extremă dreapta afiliat Kremlinului, a mers și mai departe, răspândind o mulțime de afirmații conspiraționiste într-un articol pe care Pravda l-a republicat. În special Tsargrad a făcut tot posibilul să descrie persoanele LGBTIQ+ ca „perversiuni”.

La fel ca în Spania și în SUA

Tiparul descris mai sus pentru Franța și președintele Macron amintește de defăimări ce au vizat alte țări. Ani de zile, excentricii și trollii au defăimat-o pe Michelle Obama, soția fostului președinte al SUA, Barack Obama, afirmând că este bărbat din punct de vedere biologic. În Europa, extremiștii au încercat să inducă ideea că actualul prim-ministru al Spaniei, Petro Sanchez, are cumva o legătură cu prostituția gay.

Exemplul liderilor UE: Ursula von der Leyen și Josep Borrell

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell sunt ținte frecvente ale defăimărilor la care recurge Kremlinul. Așa cum reiese din baza noastră de date, numărul de cazuri referitoare la președinta Comisiei a crescut semnificativ în ultimele 6-9 luni. Au apărut titluri cum ar fi „Ursula von der Leyen finanțează un război prin procură în Uсraina” sau „Ursula von der Leyen a dat vina pe Rusia pentru schimbările climatice”.

De când ÎR/VP Borrell a vorbit clar despre agresiunea armată rusească și transformarea spațiului informațional într-o armă de către Kremlin, frecvența și tonul atacurilor s-au agravat, cu mai multe denaturări și afirmații false. Numărul de atacuri a crescut semnificativ după februarie 2023, când Borrell a făcut public raportul SEAE referitor la manipularea informațiilor și ingerințele din exterior, care a documentat operațiunile rusești. Pe lângă caricaturile în care Borrell era înfățișat ca Joseph Goebbels, atacurile în creștere au inclus și articole false care imitau mijloace de informare credibile, cum ar fi articolele Deutsche Welle. Acest „furt de identitate” a devenit cunoscut ca tehnicile „Doppelganger”.

Recent, după ce Borrell a publicat cartea „Europe between two wars” (Europa între două războaie), a fost lansată o altă campanie în mai multe limbi pe o varietate de canale pro-Kremlin marcante, vizând Europa, Africa, Orientul Mijlociu și America Latină. Elementul comun au fost afirmațiilecă Borrell „recunoaște eșecul politicii UE” sau „Borrell a recunoscut că UE este în război cu Rusia”.

Președintele Zelenski, principala țintă a atacurilor personale

Deloc surprinzător, principala prioritate a campaniilor de defăimare desfășurate de Kremlin este președintele Ucrainei, Zelenski. Acesta este învinovățit pentru aproape orice, de la planificarea de atacuri chimice sau nucleare împotriva Rusiei până la deturnarea de fonduri de milioane de dolari din ajutoarele UE/SUA pentru a cumpăra vile de lux în afara Ucrainei, ca să se mute acolo după Armageddonul nuclear. Până în prezent, baza noastră de date, care a documentat mii de exemple de dezinformare începând din 2015, are peste 800 de exemple care îl vizează pe Zelenski și familia sa. Defăimările împotriva soției sale, prima doamnă a Ucrainei, includ afirmații potrivit cărora fundația ei ar fi traficat copii către pedofili din Europa.

Aceste campanii sunt menite să erodeze sprijinul european amplu și puternic pentru acordarea de asistență financiară, militară și umanitară Ucrainei, documentat de cel mai recent sondaj Eurobarometer.

Toate aceste eforturi pro-Kremlin sunt menite să învenineze atmosfera în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și nu numai.

Consultați și seria de articole care analizează cele cinci narațiuni frecvente ale dezinformării pro-Kremlin.

Rămâneți pe recepție pentru următorul articol care examinează modul în care canalele mediatice pro-Kremlin suscită nemulțumirea publicului în țările UE.