Dacă nu s-ar amesteca europenii ăștia…
Acum că se împlinesc aproape trei ani de la declanșarea războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pacea este tot mai prezentă în mintea tuturor. Cel mai mult însă în mintea poporului ucrainean, care a luptat neobosit pentru a-și proteja libertatea, limba și cultura Uсrainei de avansul nestăvilit al imperialismului rusesc. Lupta sa este, mai presus de toate, o luptă pentru pace. În Uсraina, dar și în Europa.
De aceea, manipulatorii de informații ai Kremlinului caută să facă tot ce le stă în putere pentru a întoarce cu susul în jos discursul despre pace și a acuza UE și Ucraina că stau în calea păcii. În Sinteza Disinfo de săptămâna aceasta, analizăm versiunea actuală a discursurilor de dezinformare ale Kremlinului despre pace, care vin să sprijine obiectivele geopolitice ale Moscovei în Uсraina și nu numai.
O narațiune care evoluează constant
Viziunea Kremlinului despre pace a evoluat în ultimii trei ani. În primele zile ale războiului la scară largă declanșat de Rusia, nu a existat loc pentru narațiuni despre pace, ci doar pentru un ton triumfalist nesăbuit. Apoi, înțelegând că îndârjirea ucrainenilor de a-și apăra casele nu va fi înfrântă ușor, Kremlinul a început să vorbească despre pace în timp ce bombele sale se revărsau asupra civililor ucraineni. Moscova a născocit rapid „propuneri de pace” care nu au fost altceva decât stratageme de relații publice, folosind discursul despre pace în sprijinul războiului Rusiei și mascând adevăratele ambiții imperiale ale Moscovei.
Pe măsură ce războiul făcea ravagii, promotorii dezinformării de la Kremlin au continuat să-și expună povestea pacifistă distorsionată, adresându-se din ce în ce mai mult unui public internațional și prezentând războiul Rusiei împotriva Ucrainei ca pe o luptă nobilă pentru a demantela „hegemonia occidentală” și a stabili o ordine mondială „cu adevărat multipolară”.
Era însă dificil de menținut această imagine de cavaler pe un cal alb. Uсraina și susținătorii săi interesați de o pace justă și durabilă lucrau deja la îndeplinirea obiectivului lor, inclusiv construind o comunitate mondială pentru sprijinirea unei păci reale. Kremlinul a trecut apoi de la cosmetizarea propriei imagini la discreditarea Occidentului sau a oricăror propuneri de pace care nu se bazează pe ultimatumurile imperialiste rusești. Această dihotomie, care disimulează agresiunea Rusiei ca încercări de pace și acuză Occidentul că nu își dorește cu adevărat pacea, a devenit acum tactica preferată a Kremlinului pentru manipularea percepției publicului cu privire la pacea realizabilă în Uсraina.
Imaginea „tipului de treabă“
Și așa ajungem în prezent. Odată cu revenirea lui Donald J. Trump ca cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, pacea a devenit din nou un subiect fierbinte pentru agenții dezinformării pro-Kremlin. Aparatul de manipulare a informațiilor de la Kremlin lucrează la turație maximă pentru a-l înfățișa pe Putin ca pe un negociator constructiv. Ca pe un tip foarte de treabă, de fapt. Atât timp cât Uсraina și susținătorii săi acceptă cererile Moscovei, denumite în mod înșelător „realitățile de astăzi”.
A existat și un pic de băgare în seamă stranie, cu încercarea lui Putin de a-l măguli pe președintele Trump prin afirmația complet neplauzibilă că războiul nu ar fi avut loc dacă Donald Trump ar fi câștigat alegerile din 2020. Oare chiar să fi sugerat Putin, care adoră tiradele lungi în care demonizează Occidentul, că ar fi delegat către Washington politica externă a Rusiei de aducere a Uсrainei sub controlul Moscovei? Este o perspectivă cam bizară. Kremlinul a încercat însă să își tempereze tonul inițial jovial despre președintele Trump cu câteva note mai sumbre, mai ales în contextul negocierii unei încetări rapide a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Delegitimizarea opozanților
O altă trăsătură distinctivă a operațiunilor Kremlinului de manipulare a informațiilor este campania actuală de defăimare, delegitimizare și respingere a posibililor negociatori din partea ucraineană, cu scopul de a menține una dintre principalele narațiuni de dezinformare pro-Kremlin, care afirmă că „regimul de la Kiev” este nazist și terorist și că nu se poate discuta rațional cu acesta. Președintele Zelenski este ținta predilectă a mâniei, deoarece Kremlinul încearcă să mențină ideea mincinoasă că acesta nu este liderul legitim al Ucrainei și că trebuie exclus din orice viitoare negocieri de pace.
Președintele Zelenski nu este singurul denigrat de Kremlin. Pe măsură ce Moscova caută să își dezvolte discursul înșelător despre pace anticipând posibilele schimbări geopolitice, și UE a fost luată în vizorul dezinformării de la Kremlin. Deși discursul care acuză UE de „rusofobie” și intenții belicoase nu este nou, concentrarea pe UE, nu pe miticul „Occident colectiv” ca obstacol concret în calea păcii este o abordare relativ nouă. Din fericire, nu suntem complet singuri, deoarece și NATO a fost acuzată de portavocele pro-Kremlin că ar fi responsabilă de războaiele Rusiei.
Dezbinarea bazei de sprijin
În esență, Kremlinul folosește această tactică manipulatoare de răspândire a discursurilor de dezinformare despre pace încercând să creeze disensiuni între cei mai înverșunați susținători ai Ucrainei, în special între UE și SUA. De asemenea, încearcă să provoace diviziuni între statele membre ale UE și în interiorul țărilor, opunându-i pe instigatorii la război și pe cei care caută pacea.
Astfel, portavocele Kremlinului petrec nenumărate ore pe ecrane pentru a recicla discursuri de dezinformare despre „suveranitatea pierdută” a Europei, pentru a se delecta cu predicții sumbre despre soarta mizerabilă a Europei, pentru a invoca lipsa de resurse pentru menținerea păcii și pentru a prezenta Europa ca pe un partener slab și neinteresant pentru SUA. Ca întotdeauna, adevărul este că Kremlinul cunoaște foarte bine neajunsurile Rusiei, deci caută să proiecteze imaginea propriei slăbiciuni asupra adversarilor săi.
Pacea în condițiile Rusiei înseamnă viață sub ocupație pentru milioane de oameni
Multe voci cer pacea. Aparatul de manipulare a informațiilor de la Kremlin caută să deturneze discursul despre pace pentru a crea un punct de plecare maximalist în negocierile care i-ar permite Rusiei să-și consolideze nestăvilită extinderea imperialistă. Dar „realitățile de astăzi”, ca să împrumutăm cuvintele lui Putin, înseamnă că pacea în condițiile Rusiei ar supune milioane de ucraineni la o viață de represiuni și autoritarism sub ocupația rusească. Nu vă lăsați înșelați.

Alte subiecte de pe radarul EUvsDisinfo din această săptămână:
- Belarus: Kremlinul are o definiție extrem de bizară a alegerilor. Atunci când acestea se desfășoară în societăți libere și democratice, Kremlinul țipă: „Înșelătorie!”, așa cum a încercat și cu alegerile europene din iunie 2024. Însă în propria sa curte strict controlată, fie că vorbim de Rusia, fie de statul său vasal, Belarus, Kremlinul preferă să descrie straniul spectacol al reafirmării unui conducător autocratic drept „alegeri libere și corecte”. Așadar, firește că promotorii dezinformării de la Kremlin s-au grăbit să afirme că recentele „alegeri” din Belarus sunt un exemplu de autodeterminare și suveranitate. Spectacolul recent absurd din Belarus nu poate fi însă considerat o competiție electorală autentică. Lukașenko poate afirma că a primit 87,6 % din voturi, dar procesul electoral s-a desfășurat într-un climat de represiune dură împotriva activiștilor din opoziție și a mass-mediei independente și fără a permite participarea unor adversari reali împotriva lui Lukașenko la scrutin. De asemenea, procesul nu a fost monitorizat de observatori independenți. Aceste condiții au fost deja denunțate de Parlamentul European și de Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele UE, Kaja Kallas, expunând deficiențele acestor așa-numite alegeri.
- Acordul de la Paris: Dacă există o carte manipulatoare pe care agenții dezinformării de la Kremlin nu ratează niciodată ocazia să o joace, aceea este afirmația că Rusia este întotdeauna victima. Iar dacă există un subiect relevant și controversat de exploatat, cu atât mai bine. Recentul anunț al SUA despre retragerea din Acordul de la Paris a stârnit o dezbatere publică intensă despre climă, iar Kremlinul a profitat de ocazie pentru a promova mai multe dezinformări despre climă, afirmând, de data aceasta, că Acordul de la Paris a fost conceput ca o capcană geopolitică împotriva energiei rusești. Această afirmație înfumurată este o absurditate enormă. Acordul de la Paris nu a fost încheiat pentru a viza o țară anume. A fost un efort internațional cu forță juridică obligatorie, semnat de 195 de state plus Uniunea Europeană, cu scopul de a limita schimbările climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Întrucât economia Rusiei depinde foarte mult de hidrocarburi, dezinformarea pro-Kremlin a vizat frecvent inițiativele sau politicile de mediu axate pe petrol și gaze.
- Serbia: Ca un adevărat indiciu al paranoiei prevalente la Moscova, Kremlinul vede „brațul lung al Occidentului” și „revoluții colorate” oriunde se uită. În contextul recentei demisii a prim-ministrului sârb, Miloš Vučević, în urma mai multor săptămâni de proteste după prăbușirea tragică a acoperișului gării din Novi Sad, manipulatorii informațiilor de la Kremlin au profitat imediat de ocazie pentru a afirma că Serbia este în pragul colapsului după ce Occidentul i-a dat un ultimatum Belgradului. Canalele de dezinformare pro-Kremlin au mai răspândit povești manipulatoare similare prin care afirmau, de exemplu, că în Slovacia are loc un „Maidan” alimentat de Occident. În realitate, nu există nicio dovadă credibilă de implicare a Occidentului în protestele din Serbia. Inițial, mișcarea de protest a fost condusă de studenți, dar în curând acestora li s-au alăturat profesori, avocați și alți profesioniști, arătând nemulțumirea generalizată față de guvernul lui Alexander Vucic.